Orchestra Filarmonicii de stat din Oradea, dirijată de Janko Zsolt şi harpistul virtuoz Alexander Boldachev, va prezenta joi, în premieră absolută pentru Europa, Concertul pentru harpă, Nr. 3, Op. 293 de Nicholas Charles Bochsa, una dintre lucrările scrise în urmă cu 200 de ani, descoperită recent şi interpretată doar de două ori în lume, a informat marţi, într-un comunicat, instituţia, potrivit Agerpres.
"Partitura concertului a fost găsită abia anul trecut, însă frumuseţea sa a îndemnat mai mulţi muzicieni să creeze transcripţii pentru diferite instrumente. Lucrarea a fost interpretată în concert doar de două ori până acum, o dată în Canada, la Toronto, şi o dată în Mexic, ambele interpretări aparţinând profesorului lui Boldachev. Prin urmare, concertul Filarmonicii de Stat Oradea marchează nu doar o premieră naţională, ci chiar una continentală", se arată în comunicat.
Programul concertului orădean, intitulat "Baletul harpei", va cuprinde, în deschidere, Serenada pentru orchestră de coarde, Op. 48, iar la final, Teme din trei balete de Piotr Ilici Ceaikovski, pentru harpă şi orchestră, ambele semnate de acelaşi compozitorul rus.
Conducerea Filarmonicii menţionează harpa ca fiind un instrument rar şi distinct în orchestră, apreciat pentru sunetul său delicat, expresiv şi capacitatea de a crea o atmosferă de visare şi emoţie.
Deşi nu are un volum puternic şi este, de regulă, unică într-o orchestră, harpa se evidenţiază prin eleganţă şi rafinament, având un statut aparte faţă de celelalte instrumente.
"În orchestră, harpa poate fi considerată o regină la curtea nobiliară, aşa cum este şi baletul pe scenă, între celelalte forme de artă", se menţionează în comunicat.
Născut la curţile nobiliare, baletul a devenit simbol al eleganţei şi perfecţiunii, dezvoltându-se decisiv în Franţa, la curtea regelui Ludovic al XIV-lea. Prin fondarea Academie Royale de Musique şi a primei companii profesioniste de balet, Paris Opera Ballet, baletul s-a consacrat ca artă clasică majoră, apreciată şi astăzi.
Nicholas Charles Bochsa (1789-1856) a fost un harpist şi compozitor francez. Fiul muzicianului Charles Bochsa, Nicholas a fost un copil-minune, a studiat la Conservatorul din Paris şi a avut o carieră timpurie de succes, devenind harpist al Orchestrei Imperiale a lui Napoleon şi compozitor pentru Opera Comique. Acuzat de fraudă în 1839, a fugit din Franţa şi s-a stabilit la Londra, unde a contribuit la fondarea Royal Academy of Music şi a ocupat funcţii importante în viaţa muzicală engleză.
Este considerat sursa de inspiraţie pentru personajul Svengali din nuvela "Trilby" (1894) de George du Maurier. Relaţia sa scandaloasă cu soprana engleză Anna Bishop, care şi-a părăsit soţul pentru el, ar fi stat la baza relaţiei ficţionale dintre Svengali şi Trilby.
Cei doi au susţinut turnee în Europa şi America, evitând Franţa. Bochsa a fost, pentru o perioadă, director la Teatro di San Carlo din Napoli, iar în 1855 a ajuns în Australia, unde a murit la scurt timp după un concert la Sydney. A fost înmormântat de Anna Bishop, profund îndurerată.
Din creaţia sa au rămas câteva opere rar interpretate şi concerte pentru harpă.
Alexander Boldachev, 36 de ani, este un harpist virtuoz, compozitor, dirijor, producător şi profesor de origine ruso-elveţiană, cunoscut pentru abordarea sa modernă şi inovatoare asupra harpei. El este recunoscut internaţional pentru redefinirea rolului harpei şi pentru fuziunea dintre muzica clasică şi cea contemporană.
A concertat în peste 50 de ţări, pe scene prestigioase precum Carnegie Hall, Musikverein Wien şi Elbphilharmonie, dar şi în contexte neconvenţionale, inclusiv la festivalul Burning Man. Este un compozitor prolific, cu peste 300 de lucrări ce îmbină muzica clasică cu rock, jazz, electronică şi muzică de film, premiate şi nominalizate internaţional. Activitatea sa se extinde spre educaţie, fiind profesor asociat şi invitat la instituţii de prestigiu, precum şi spre iniţiative culturale, fiind fondatorul Zilei Mondiale a Harpei şi al Festivalului de Harpă de la Zurich.
"Viziunea artistică a lui Boldachev este condusă de un singur crez: acela că totul este posibil - folosind harpa ca voce universală pentru a conecta culturi, genuri şi comunităţi din întreaga lume", se mai precizează în comunicatul Filarmonicii.
Comentează