Comisia Europeană cere oprirea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen

Comisia Europeană a cerut vineri 'să se pună capăt' prelungirii controalelor la frontierele interne ale spaţiului Schengen, o măsură care ar trebui să fie excepţională, dar care a fost în mod repetat reînnoită de mai multe ţări, potrivit AFP.

'Nu-mi pot imagina o Europă cu frontierele interne închise, nu vom permite niciodată ca Europa să se întoarcă în trecut', a declarat comisarul UE pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, la o reuniune la Luxemburg a miniştrilor de interne din cele 28 de ţări membre UE.

'Există preocupări şi unele dintre ele sunt justificate, dar am oferit mai multă securitate cetăţenilor noştri în ultimii ani', a declarat el presei. 'Este timpul să punem capăt controalelor la frontieră', a insistat comisarul european.

Şase ţări au reintrodus din 2015 controale în spaţiul Schengen (Franţa, Germania, Austria, Danemarca, Suedia, Norvegia), utilizând derogări legale de la principiul liberei circulaţii.

Majoritatea ţărilor au justificat iniţial aceste măsuri prin valul de migranţi ilegali în interiorul UE, dar au invocat totodată şi temeri legate de securitate, în special atentate jihadiste care au vizat ţări europene.

Franţa a comunicat Comisiei Europene la începutul lunii octombrie că va prelungi, din nou, cu şase luni controalele restabilite în seara atacurilor din 13 noiembrie 2015, apreciind că ameninţarea teroristă este în continuare 'foarte pregnantă' pe teritoriul său.

Aceste controale, care urmau să fie suspendate la sfârşitul lunii octombrie, vor fi reînnoite până la 30 aprilie 2019, au indicat autorităţile franceze.

De asemenea, Austria şi-a anunţat intenţia de a continua controalele la unele dintre graniţele sale.

Aceste controale reintroduse în spaţiul Schengen nu sunt efectuate în mod sistematic, însă notificarea lor permite ţărilor în cauză să procedeze la verificarea identităţii la frontierele lor, prin derogare de la regulile de liberă circulaţie.

Mai multe ţări se tem, precum Comisia, că respectivele măsuri excepţionale ar putea să devină treptat normă, ceea ce ar duce, în cele din urmă, la dispariţia spaţiului Schengen, o zonă de liberă circulaţie compusă în prezent din 26 de ţări, dintre care 22 de state membre ale Uniunii Europene.