Claudiu Târziu, europarlamentar și președintele ACT, a explicat public motivele pentru care protestul programat în data de 15 ianuarie se desfășoară sub patronajul simbolic al lui Mihai Eminescu, afirmând că alegerea a stârnit reacții dure în anumite medii politice și academice.
„Faptul că am pus sub patronajul lui Eminescu protestul nostru din 15 ianuarie îi arde pe unii ca fierul înroșit în foc”, a scris acesta, susținând că manifestația vizează contestarea a ceea ce numește „Legea Vexler”.
Potrivit lui Claudiu Târziu, „am ales ziua lui Eminescu pentru manifestația contra «Legii Vexler» întrucât această lege infamă îl vizează și pe Eminescu și tot ce reprezintă el cultural, identitar, spiritual, simbolic”. El respinge acuzațiile potrivit cărora ar fi vorba despre o instrumentalizare ideologică și afirmă că nu există „nicio găselniță ideologică aici, cum debitează progresiștii”.
Claudiu Târziu subliniază că alegerea numelui lui Eminescu este firească pentru cei care apără libertatea de exprimare și dreptul românilor de a-și cunoaște istoria. „Ca apărători ai libertății de exprimare, precum și ai dreptului românilor de a-și cunoaște istoria și de a-și cultiva propriile valori, este firesc să ne adunăm sub efigia celui pe care Petre Țuțea îl numea «românul absolut», Constantin Noica îl considera «omul deplin al culturii românești», Nicolae Iorga îl vedea drept «expresia integrală a națiunii române», iar Nichita Stănescu îl descria ca pe «conștiința noastră mai bună»”, a mai transmis acesta.
În opinia sa, o parte a mediului intelectual încearcă să neutralizeze simbolul eminescian. „Regresiștii noștri știu că acesta este adevărul. Dar nu se pot lupta cu Eminescu. Este prea mare, prea adânc întipărit în conștiința națională și prea drag românilor. Și-atunci pretind că îl apără și ne acuză că l-am instrumentaliza politic”, afirmă Târziu.
Claudiu Târziu acuză faptul că anumite cercuri încearcă să reducă figura poetului la simple etichete politice. „În fapt, ei încearcă să-l reducă pe Eminescu la opiniile sau atitudinile lui politice. Din acest motiv, de multă vreme îl consideră «cadavrul din debara» și l-au tratat ca pe un exponat muzeal inofensiv, cu condiția să nu fie citit, înțeles sau – ferească Dumnezeu! – asumat”, a scris acesta.
El susține că protestul vizează tocmai această tendință: „Împotriva condamnării politice ale unor nume uriașe ale istoriei și culturii noastre și protestăm”.
Totodată, Târziu critică formula potrivit căreia protestatarii ar „parazita simbolurile naționale”: „Curios lucru: Eminescu este «parazitat» doar în clipa în care este scos din vitrină și pus înapoi în sufletul românilor. Cât timp e mumificat ideologic, este un «poet excepțional». Când devine reper viu, este «instrumentalizat politic». Dar noi îl vrem pe Eminescu integral”.
În mesajul său, Claudiu Târziu îi nominalizează pe Cătălin Avramescu și Cristian Preda, acuzându-i că interpretează selectiv opera și biografia lui Eminescu. „Ei ne explică plini de morgă că Eminescu ar fi fost când socialist, când naționalist – în funcție de cine și când a avut să-l citească”, afirmă Târziu.
El îi acuză pe cei doi că „au confundat ani la rând serviciul public cu beneficiul personal și datoria cu sinecura” și că „și-au făcut o carieră ca trompetiști ai corectitudinii politice”.
Mai mult, Târziu afirmă că acești „intelectuali publici” nu ar fi conștientizat „rolul nefast” pe care l-au avut în viața publică și susține că, în prezent, acțiunile lor ar produce efecte „chiar în folosul Rusiei”.
În final, Claudiu Târziu conchide că „adevărata dramă” nu este neapărat reaua-credință, ci limitele de înțelegere și responsabilitate ale celor care întrețin aceste controverse.
Comentează