Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis marţi că Ungaria a încălcat legislaţia UE votând împotriva poziţiei comune a Consiliului UE în cadrul Comisiei ONU privind stupefiantele, la un vot menit să relaxeze utilizarea canabisului, relatează EFE şi MTI, citate de Agerpres.
"În temeiul principiului cooperării loiale, statele membre sunt obligate să faciliteze îndeplinirea misiunilor de către Uniune şi trebuie să se abţină de la orice măsură care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor comune", a explicat CJUE, dând dreptate Comisia Europene într-o acţiune privind neîndeplinirea obligaţiilor de către Ungaria.
Potrivit decizie instanţei cu sediul la Luxemburg, votând împotriva unei poziţii comune a Consiliului într-un for internaţional, Ungaria a încălcat atât principiul cooperării loiale, cât şi principiul unităţii în reprezentarea internaţională a UE şi a statelor sale membre, ceea ce "slăbeşte puterea de negociere a Uniunii în raport cu celelalte părţi la convenţie".
La votul din noiembrie 2020, reprezentantul Ungariei nu numai că a votat împotriva poziţiei comune adoptate de Consiliu, care reprezintă statele membre ale UE, dar "a făcut o declaraţie care contrazice această poziţie comună", a adăugat serviciul de presă al CJUE într-un comunicat.
Astfel, Budapesta a arătat că respinge decizia de modificare a clasificării canabisului şi a substanţelor legate de canabis în convenţiile Naţiunilor Unite privind stupefiantele şi substanţele psihotrope, în urma unei recomandări din partea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Curtea de Justiţie a UE aminteşte că decizia-cadru a Consiliului privind traficul de droguri defineşte conceptul de "drog" prin trimitere la aceste convenţii ale Naţiunilor Unite, iar prin urmare deciziile de modificare a clasificării substanţelor în aceste convenţii "pot afecta aplicarea sancţiunilor prevăzute în decizia-cadru respectivă, astfel încât aceste modificări pot afecta şi modifica în mod direct legislaţia Uniunii".
Or, adoptarea acestor decizii, prin poziţii comune negociate de cele 27 de state membre, este "competenţa exclusivă a Uniunii", o circumstanţă pe care "Ungaria a ignorat-o prin acţiunile sale", consideră judecătorii europeni.
Totodată, instanţa UE argumentează că un stat membru nu poate invoca în mod valid ilegalitatea unui act al oricărei instituţii, organism sau agenţii a Uniunii: aceasta "ar echivala, în fapt, cu a permite unui stat membru să Ťia legea în propriile mâiniť şi să modifice Ťfundamentele esenţiale ale ordinii juridice a Uniuniiť", susţine CJUE, potrivit căreia un stat membru ar putea acţiona în acest fel doar în faţa "unui act care suferă de vicii deosebit de grave şi evidente".
Comentează