Liderul PNL, generalul (r) Nicolae Ciucă, a dedicat în volumul autobiografic intitulat 'În slujba ţării', publicat online duminică (versiunea gratuită aici, în format PDF), un întreg capitol cu măsuri social-economice pe care le va promova dacă va fi ales Președintele României, una dintre acestea fiind păstrarea cotei unice de impozitare.
Redăm pasaje din autobiografia lui Ciucă:
- Ca liberal, știu bine că statul riscă, prin birocratizare, prin legislație instabilă și supraimpozitare, să devină o povară, un obstacol în calea mediului de afaceri. Știu, de asemenea, că toți liderii politici ai ultimilor ani au promis că vor schimba atitudinea aparatului birocratic față de mediul de afaceri, fără să-o reușească întru totul. Sigur că o anumită îmbunătățire a acestei relații s-a produs, dar suntem încă departe de un parteneriat real, într-o formulă de tip win-win, de câștig reciproc. Mediul de afaceri este sursa dinamismului, creativității și competitivității în economie, așa că, în concepția mea, statul este mai degrabă dator mediului de afaceri decât mediul de afaceri statului. Iar datoria statului față de mediul de afaceri este aceea de a menține un raport sănătos între veniturile și cheltuielile bugetare, de a reduce deficitele și de a asigura refinanțarea lor promptă, de a crea reguli de funcționare economică în care competiția să fie corectă și munca să fie valorizată.
- Principial, creșterea veniturilor bugetare se poate realiza în două feluri: prin sporirea nivelului de impozitare sau prin creșterea volumului activității economice, ceea ce implică crearea de noi locuri de muncă, cu preponderență în domeniul privat. Fără ezitare, va trebui să urmăm această din urmă variantă și să fim preocupați de dezvoltarea antreprenoriatului, de succesul investițiilor private, mari sau mici. Mă preocupă în cel mai înalt grad eficiența acțiunii statului în toate domeniile.
„Nu profitul este scopul statului”
- Pentru mine, un stat eficient este acela care dă o dimensiune socială, o valoare publică fiecărui leu cheltuit. Astfel, statul trebuie să fie nu doar garantul aplicării legii, ci garantul unei legislații menită să cultive libertatea și să crească prosperitatea generală. Statul este, în viziunea mea, nu doar o mașinărie administrativă de o anumită complexitate, ci o entitate morală.
- Nu sunt de acord cu părerea unor ultraliberali că statul trebuie condus ca o corporație. Nu profitul este scopul statului, iar raportul dintre cetățeni și funcționarii publici de tot felul nu are nimic de-a face cu raporturile dintre acționarii unei corporații și angajații acesteia. În realitate, statul nu trebuie să nutrească o necontenită dorință de câștig, așa cum o fac corporațiile, ci trebuie să se preocupe de dezvoltarea societății, ceea ce nu este o dimensiune exclusiv cantitativă. Există, totuși și asemănări între stat și o corporație, Statul trebuie să cultive un management eficient. Or, lecția cea mai importantă despre eficiență o putem găsi în economia privată de succes. Bunele practici ale eficienței din domeniul privat sunt perfect transferabile statului.
- Pentru ca economia noastră să fie tot mai puternică și creșterea ei să fie stabilă, protejată de influențele conjuncturale, este necesar să o păstrăm într-o paradigmă a predictibilității. Nu cred că o abundență normativă face bine economiei, ca și schimbările bruște ale regulilor jocului economic. Vom fi o economie atractivă pentru investiții și prietenoasă pentru inițiative de start-up doar dacă suntem predictibili. În economie, predictibilitatea și stabilitatea nu înseamnă stagnare, ci înțelepciune, transparență, menținerea unui dialog serios între stat și actorii economici privați și, mai ales, prudență.
- Cred că trebuie regândit modul în care statul stimulează sectoarele economice. În condițiile economiei globale, cred că anumite sectoare ale economiei românești, precum IT&C, transportul sau agricultura, trebuie încurajate. De altfel, este mai potrivit să nu mai vorbim despre „ajutoare“ de stat, pentru că sensul cuvântului este altul decât intenția care trebuie să motiveze acordarea unui așa-zis ajutor. Nu cred că e cazul să gândim dezvoltarea economiei noastre în termeni de „ajutoare“. Prefer să gândim în termini de „stimulente“. Să descoperim sectoare economice românești care promit o dinamică productivă accentuată, care aduc prin ele însele dezvoltare sustenabilă și care arată un potențial competitiv. Logica sprijinului de stat va trebui să fie schimbată: preponderent către cei care au potențial de creștere.
„Un sistem de impozitare progresiv este nepotrivit”
- De asemenea, este necesar un amplu program de adaptare și maximizare a utilizării tehnologiilor bazate pe inteligența artificială. Avem deja câteva start-up-uri care performează în acest domeniu. Însă, Inteligența Artificială va deveni foarte curând un mijloc prin care multe economii își vor accentua avantajele competitive; de aceea, voi propune Guvernului să susțină un program național de educație în domeniu, care să se adreseze nu doar tinerilor, ci și celor de vârstă medie, activi în domenii care sunt imediat vizate de atare transformări.
- Recunoscând dreptul legislativului și executivului de a decide politica fiscală, reafirm clar că un sistem de impozitare progresiv este nepotrivit. Văd în sistemul de impozitare un stimul pentru dezvoltare și nu un mecanism de a strânge cu tot dinadinsul bani la buget. Sistemul de impozitare progresiv frânează stimularea drumului spre prosperitate, care constituie, după cum spuneam, obiectivul meu principal.
Comentează