"Extrem de decepţionat" de absenţa garanţiei ca sportivii din Belarus nu vor mai fi persecutaţi pentru opiniile lor politice, Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a menţinut, luni, sancţiunile împotriva conducătorilor sportivi din ţară, informează AFP, potrivit Agerpres.
Comitetul Executiv al instanţei olimpice a decis "să nu recunoască" tranziţia de pe 26 februarie la conducerea Comitetului olimpic belarus (CNO), în urma căreia şeful statului, Aleksandr Lukaşenko, a cedat locul deţinut fiului său Viktor, până în acel moment vicepreşedinte al forului.
Viktor Lukaşenko, precum şi Dmitri Baskov în consiliul executiv al comitetului olimpic naţional, rămân deci "excluşi de la toate manifestaţiile sportive şi activităţile CIO, inclusiv Jocurile Olimpice", o măsură luată la începutul lunii decembrie ca urmare a numeroaselor plângeri ale sportivilor din această ţară care se consideră discriminaţi.
Luni, forul olimpic internaţional a fost "extrem de decepţionat să constate" că forul olimpic naţional din Belarus nu a rezolvat principala problemă, "cunoscând că precedenţii conducători nu au protejat aşa cum se impunea sportivii belaruşi împotriva discriminării politice din cadrul comitetului olimpic naţional, a federaţiilor membre sau a mişcării sportive".
Printre alte măsuri, CIO a suspendat începând din decembrie toate transferurile sale de fonduri la comitetul olimpic al Belarus, cu "excepţia plăţilor legate de pregătirea sportvilor" pentru JO de la Tokyo (23 iulie-8 august) şi cele de iarnă de la Beijing 2022, urmând să achite bursele olimpice "direct sportivilor''.
În fine, CIO va "cere federaţiilor internaţionale să se asigure" că toţi sportivii din ţară "pot participa la probele de calificare pentru viitoarele Jocuri Olimpice, fără nicio discriminare politică".
În cadrul unei reuniuni a Comitetului Olimpic din Belarus, Viktor Lukaşenko a fost ales noul preşedinte al acestei organizaţii, înlocuindu-l astfel pe tatăl său, chiar dacă este sancţionat şi el de Comitetul Internaţional Olimpic (CIO).
Secretarul general al Comitetului Olimpic Naţional, Polina Golovina, propusese doi candidaţi pentru această funcţie: preşedintele şi fiul său.
"Dacă au fost doi candidaţi propuşi, acest lucru este o noutate. Am crezut că va fi doar unul. Eu oricum nu mai intenţionam să candidez pentru funcţia de şef al Comitetului Olimpic pentru un nou mandat. Dacă sunteţi de acord, propun să fie fiul cel mare", a declarat şeful statului, care conducea acest organism din 1997.
Aleksandr Lukaşenko a promis că sub mandatul fiului său, care a fost vicepreşedinte începând cu 2019, nu vor exista acte de corupţie, nici deturnări de fonduri, iar atitudinea sa faţă de sportivi şi antrenori va fi una "amabilă".
CIO l-a suspendat anul trecut pe Lukaşenko "de la toate manifestaţiile şi activităţile CIO, inclusiv Jocurile Olimpice", din cauza "discriminării politice", care îi afectează pe sportivii din această ţară.
La începutul lui octombrie, instanţa olimpică şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu numeroasele sesizări venite din partea unor sportivi din Belarus, care s-au declarat persecutaţi din cauza opiniilor politice.
Comitetul Executiv al CIO a conchis că "actuala conducere a comitetului naţional olimpic" din Belarus, prezidată de Lukaşenko,"nu i-a protejat în manieră adecvată pe sportivi". Fiul lui Lukaşenko a fost de asemenea sancţionat.
La sfârşitul lui august, peste 300 de sportivi de înalt nivel, printre care mai mulţi medaliaţi olimpici şi membri ai echipelor naţionale, au denunţat într-o scrisoare deschisă măsluirea alegerilor prezidenţiale, scrutin urmat de o mişcare de contestare fără precedent.
Lukaşenko susţine că a câştigat alegerile cu 80% din voturi.
Semnatarii au cerut de asemenea încetarea violenţelor poliţiei şi eliberarea deţinuţilor "politici" şi au promis că vor fi solidari dacă unul dintre ei va fi supus represaliilor, "mergând până la un eventual refuz de a concura pentru echipa naţională".
Comentează