În pofida investițiilor accelerate în energie regenerabilă, marile state producătoare continuă să dețină volume considerabile de petrol, cu impact direct asupra echilibrului energetic global.
O radiografie recentă a acestor resurse a fost realizată printr-o analiză vizuală care sintetizează datele privind rezervele dovedite de țiței, adică acele cantități ce pot fi exploatate în condițiile tehnice și economice actuale, din zăcăminte deja cunoscute.
Potrivit unei infografii publicate de Visual Capitalist, Venezuela ocupă primul loc la nivel mondial, cu rezerve estimate la 303 miliarde de barili. Urmează Arabia Saudită, cu 267 de miliarde de barili, și Iranul, cu 209 miliarde. În afara acestui trio, niciun stat nu mai depășește pragul de 200 de miliarde de barili.
Irakul dispune de aproximativ 145 de miliarde de barili, Emiratele Arabe Unite de 113 miliarde, iar Kuweitul de 102 miliarde. Canada, cu 163 de miliarde de barili, și Statele Unite, cu 74 de miliarde, sunt singurele țări din top zece care nu fac parte din OPEC.
La nivel global, evaluarea rezervelor rămâne strâns legată de criteriile de clasificare. Conform unei analize publicate de Connaissance des Énergies, rezervele mondiale de petrol erau estimate în 2020 la 1.732 de miliarde de barili, echivalentul a circa 52 de ani de producție la ritmul de atunci. Estimarea are un caracter teoretic, având în vedere că randamentul zăcămintelor scade progresiv în timp.
Dincolo de rezervele dovedite, specialiștii operează și cu noțiunile de rezerve probabile și posibile. Primele au o probabilitate de exploatare de peste 50%, în timp ce pentru cele din urmă șansele sunt cuprinse între 10% și 50%, potrivit platformei Géoconfluences. Diferențele dintre evaluări reflectă nu doar incertitudini geologice, ci și divergențe de abordare între experți.
În acest context, petrolul rămâne o resursă cu o puternică dimensiune strategică, iar controlul rezervelor continuă să influențeze relațiile economice și politice la scară globală, chiar și pe fondul presiunilor generate de schimbările climatice și de tranziția energetică.
Comentează