Un cimitir din perioada de început a Epocii Romane, cu circa 30 de morminte şi o groapă comună, în care se aflau în jur de 20 de copii, a fost descoperit în zona unei viitoare balastiere din comuna Cristeşti, judeţul Mureş, în proximitatea aşezării romane, potrivit Agerpres.
"Cu prilejul amenajării terenului pentru o viitoare exploatare de balast am încheiat un contract de cercetare arheologică preventivă, obligatoriu în cazul în care aceste investiţii au loc pe un sit arheologic reperat şi cunoscut (...). Suprafaţa este imensă şi rar ni se oferă o asemenea ocazie de a cerceta cinci hectare dintr-un sit. Ne aşteptam ca, în funcţie de celelalte cercetări din anii precedenţi, să găsim alte elemente ale aşezării romane de la Cristeşti, care deja este bine-cunoscută, atât la nivel de muzeu, cât şi în istoriografia de specialitate. Spre surprinderea noastră, în partea aceasta din spate au apărut aproximativ, până în momentul de faţă, 30 de morminte, unele cu inventar suficient de bogat pentru o populaţie de nivel mediu, constând din vase de sticlă, monede, obiecte de podoabă şi opaiţe. La o analiză preliminară putem spune că din cele 10 morminte care într-adevăr au fost cercetate integral până în momentul de faţă, două aparţin unor adulţi şi şapte de copii", a declarat presei şefa Secţiei de Arheologie a Muzeului Judeţean Mureş, Nicoleta Man, responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic.
Suprafaţa cercetată este formată din două loturi, iar în locul din stânga a fost descoperită inclusiv o groapă comună în care au fost identificate aproximativ 20 de schelete de copii.
"Putem bănui, ca şi în celelalte cazuri pe care le-am mai întâlnit în Dacia şi în Imperiul Roman, că a existat la un moment dat, probabil spre începutul înfiinţării acestei aşezări, o epidemie în care copiii au murit în număr foarte mare. Avem şi morminte de înhumaţie şi două morminte de incineraţie, în care oasele erau arse, incinerate şi depuse într-un vas. Acest tip de înmormântări, în schimb, sunt practicate la o adâncime mult mai redusă, am întâlnit chiar la 30 de centimetri de la nivelul actual de călcare, ceea ce înseamnă că în timp, cu ocazia lucrărilor agricole, multe dintre acestea s-au distrus. Pe lângă datarea largă pentru epoca romană, secol II-III, putem spune pe baza descoperirii a unei monede aparţinând împărătesei Faustina, soţia lui Antoninus Pius, monedă emisă în 114 după Hristos, că e epoca de început a provinciei. Avem de-a face cu un cimitir", a subliniat Nicoleta Man.
Deşi se ştie despre existenţa Castrului Roman de la Crişteşti, a spus arheologul, castrul propriu-zis nu a fost descoperit încă în teren, cu toate că au fost numeroase indicii arheologice şi se cunoaşte că era o unitate de elită compusă din aproximativ 1.000 de soldaţi.
"Importantă e această descoperire ţinând cont că se ştie despre castrul roman. Dar da, în mod hilar, castrul roman nu a fost identificat pe teren. Deci avem o grămadă de elemente care fac parte din castrul roman, inclusiv o diplomă militară. Avem multe elemente din aşezarea civilă, îi cunoaştem caracterul meşteşugăresc. Era un centru de olari recunoscut în centrul Daciei, în schimb nu se ştia absolut nimic despre poziţionarea cimitirului. În mod normal, cimitirul într-o aşezare de acest tip, mormintele erau aşezate de-a lungul unui drum. Probabil că acolo erau ridicate numai ediculele şi stelele funerare ale unor anumite personaje din cadrul comunităţii, care dispuneau de putere financiară pentru a-şi edifica asemenea monumente funerare. Şi aici ne aflăm într-o zonă a populaţiei de rând, ca să spun aşa, unde ritmul de înmormântare este mult mai simplu", a subliniat Nicoleta Man.
Arheologul a precizat că cimitirul descoperit la Cristeşti este o premieră pentru judeţul Mureş, deoarece la castrele cunoscute, cum ar fi Brâncoveneşti sau Călugăreni, spre exemplu, nu se cunoaşte cimitirul.
Arheologul Bereczki Sandor de la Muzeul Judeţean Mureş, membru în colectivul de cercetare de la Cristeşti, consideră că situl este unul interesant din punct de vedere arheologic, având în vedere că s-a reuşit să se descopere o parte din cimitirul din epoca romană, cât şi câteva gropi aferente aşezării aceleiaşi epoci.
"Prin urmare, da, este foarte interesant arheologic, este interesant să încercăm reconstituirea acelor vremuri de acum 2.000 de ani, modul de viaţă şi mai ales mentalul spiritual, adică cum se gândeau la viaţa de apoi, cum îşi îngropau morţii, cu ce inventar sau, uneori, în gropi comune. Fiecare sit în sine este o provocare, încercăm să înţelegem şi încercăm să-l transpunem într-un ansamblu mai larg. Noi ne aflăm într-un imperiu care ţinea din Marea Britanie până în Palestina şi ne aflăm undeva la mijlocul acestuia, cu un peisaj absolut specific, diferit de ce am întâmpina în alte locuri şi atunci trebuie să ne gândim la aceşti romani acum 2.000 de ani, cum au văzut aceste locuri şi cum s-au adaptat ei, de exemplu, peisajului şi aşa mai departe", a afirmat Bereczki Sandor.
În echipa de cercetare l-am găsit şi pe Ciprian German, absolvent de Istorie la UMFST Târgu Mureş, care dezgropa cu unelte specifice groapa comună în care se găsesc circa 20 de copii, şi pe care deocamdată a descris-o ca fiind "un mic haos", în care specialiştii vor aduce însă ordinea, în cele din urmă.
Cercetarea celor cinci hectare de teren a început în data de 15 februarie şi va dura cel puţin două luni.
Proprietarul balastierei, Orban Levente, a arătat că este obişnuit deja cu arheologii, iar angajaţii săi participă activ la săpăturile arheologice, fiindcă au mai avut parte de astfel de activităţi, când s-a realizat drumul de ocolire între Târgu Mureş şi Cristeşti.
Omul de afaceri a precizat că, deşi timpul înseamnă bani, are răbdare ca specialiştii să realizeze descărcarea de sarcină arheologică a terenului, astfel încât să poată începe activitatea de exploatare în balastieră.
Cimitirul roman este amplasat în apropierea gării vechi din Cristeşti, în proximitatea Combinatului Azomureş şi a râului Mureş.
Comentează