În timp ce tot mai multe bănci centrale din lume acumulează masiv aur, România a ales să rămână pe loc. Rezerva de aur administrată de Banca Națională a României se menține la aproximativ 103,6 tone, nivel care nu s-a modificat de aproape 20 de ani. În paralel, instituția condusă de Mugur Isărescu a accelerat consolidarea rezervelor valutare, care au crescut rapid, inclusiv cu circa 2 miliarde de euro într-o singură lună.
Declarația-cheie care explică strategia
Direcția adoptată de BNR nu este una nouă. Încă din 2013, Mugur Isărescu afirma că nu vede necesară creșterea rezervei de aur, considerând că nivelul existent este suficient.
Guvernatorul declara atunci că pragul de peste 100 de tone este „suficient” și adăuga că este „superstițios”, menționând că de fiecare dată când România a depășit acest nivel „a pățit ceva”.
Lumea cumpără aur, România adună valută
Pe plan internațional, tendința este complet diferită. Datele Consiliului Mondial al Aurului arată achiziții record: peste 1.000 de tone anual în ultimii ani și o cerere totală care a depășit 5.000 de tone în 2025.
Mai mult de 30 de state și-au majorat rezervele, potrivit Global Banking & Finance Review, semn că aurul este din nou văzut ca un activ de siguranță în contextul tensiunilor economice și geopolitice.
De ce preferă BNR lichiditatea
Mai mulți economiști consultați de Antena3.ro consideră că decizia României ține de nevoile specifice ale economiei. Ca stat cu deficit de cont curent și dependență de finanțare externă, România are nevoie de acces rapid la valută.
Consultantul economic Adrian Negrescu explică această abordare:
„Eu cred că Mugur Isărescu se pregătesște în momentul de față pentru momentele grele care vor urma. Din această perspectivă, cash is king, lichiditatea este principala metodă prin care investitorii și inclusiv băncile centrale încearcă să se protejeze în fața provocărilor generate de criza din Orientul Mijlociu.
Faptul că noi avem rezerve valutare în creștere e un lucru pozitiv care ajută, iată, inclusiv cursul de schimb în momentul de față pentru a face față provocărilor. BNR a cheltuit peste un miliard de euro în ultima lună pentru a ține cursul la un nivel stabil”.
Același specialist subliniază că volatilitatea aurului este un factor important: „Este normal să nu te apuci să cumperi aur atunci când prețurile sunt foarte sus. Probabil asta urmărește guvernatorul Mugur Isărescu, să mute achizițiile de aur într-un alt orizont de timp în care probabil prețurile se vor mai tempera”.
Riscă România să rămână în urmă?
În contextul în care unele state, inclusiv Ungaria, își cresc rezervele de aur, apare întrebarea dacă strategia BNR este una optimă.
Adrian Codîrlașu consideră că nu este vorba despre o lipsă de viziune, ci despre o alegere strategică:
„Este vorba despre strategia BNR de a-și stabili ponderile diferitelor instrumente în care își păstrează rezerva țării. Fiecare bancă centrală își definește structura rezervelor în funcție de evaluarea propriilor riscuri”.
Aurul, tot mai contestat
Cristian Păun susține că aurul și-a pierdut rolul esențial în politica monetară modernă: „Pentru băncile centrale, această cantitate de aur devine mai degrabă o povară. Nu mai reprezintă niciun element de relevanță pentru câți bani tipăresc băncile centrale.
Dimpotrivă, toate băncile centrale din lume vor să fugă de această legătură dintre cantitatea de bani de cantitatea de aur. Practic cei care sunt în fruntea acestor bănci centrale și care nu consideră valoarea aurului ca fiind relevantă monetar, evident că îl trec undeva la și altele”.
Tot el atrage atenția asupra pierderii unui reper clasic:
„Cred că ar trebui totuși să avem în continuare această dimensionare a masei monetare în funcție de un etalon, aurul dovedindu-se cel mai bun etalon.
Inițial el nu a fost un etalon, ci chiar ban multă vreme, până acum mai bine de un secol când am descoperit banii fiat, am descoperit posibilitatea de a multiplica banii cu costuri minime în cantități infinite, fără a evidenția și problemele pe care le avem din motivul ăsta: inflație, expandarea deficitelor bugetare, bazate pe o creație monetară și o expansiune a creditului, ș.a”.
Cum a evoluat rezerva de aur a României
De-a lungul istoriei, rezerva de aur a României a cunoscut fluctuații majore, influențate de războaie și decizii economice. De la mai puțin de 15 tone la finalul secolului XIX, aceasta a crescut până la aproape 140 de tone înainte de al Doilea Război Mondial.
Ulterior, nivelul a scăzut în mai multe etape, inclusiv în anii ’80, când aurul a fost folosit pentru plata datoriei externe. După 1990, rezerva a revenit la peste 100 de tone, unde s-a menținut până în prezent.
Comentează