Ce au decis judecătorii în cazul Grupului Truică-Andronic-Marcovici

Magistraţii Curţii de Apel Braşov au amânat pronunţarea în dosarul Truică, pentru vineri, la ora 13.00, a declarat, vineri dimineaţa, purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Braşov, judecătoarea Mirela Şerban. 

Şedinţa de judecată a început în cursul zilei de joi, la ora 15.30 şi s-a încheiat vineri dimineaţă, la ora 2.30.

În arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie s-au întors, din sala de judecată, Dan Andronic şi avocatul Robert Roşu, ale căror ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore emise de procurorii DNA Braşov urmează să înceteze în această dimineaţă. 

Pentru Remus Truică, Marius Marcovici şi Lucian Mateescu ordonanţele de reţinere pentru 24 de ore au expirat chiar în timpul şedinţei de judecată, ei fiind în stare de libertate până la pronunţarea sentinţei. 

Potrivit unui comunicat al DNA transmis joi AGERPRES, procurorii Serviciului Teritorial Braşov i-au reţinut pe omul de afaceri Remus Truică pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare de bani, dare de mită şi complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, pe Robert Mihăiţă Roşu, avocat partener la o casă de avocatură, pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de influenţă, complicitate la spălare de bani şi la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, pe Dan Andronic, consultant politic şi jurnalist, pentru constituire de grup infracţional organizat, în forma aderării, şi complicitate la trafic de influenţă. 

În dosar au fost reţinuţi şi Marius Marcovici, administrator al unei societăţi comerciale, consilier, pentru constituire de grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani, şi Lucian Mateescu pentru constituire de grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă. 

DNA precizează că, începând cu noiembrie 2006, Remus Truică, Robert Roşu şi alte persoane au constituit un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de o persoană interesată, prin oferire de bani/ bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/ instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi, instigarea şi complicitatea la săvârşirea, de către acestea, a infracţiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziţie şi semnarea înscrisurilor necesare, traficarea influenţei reale asupra funcţionarilor publici. 

Dan Andronic, Marius Marcovici şi Lucian Mateescu au aderat, conform DNA, la grupul infracţional: primii doi în 2007, ultimul în 2011. 

"De la data constituirii, membrii grupului au fost permanent implicaţi în activitatea infracţională şi s-au informat reciproc, direct sau indirect, asupra evoluţiei şi realizării interesului urmărit prin faptele comise, stabilind de comun acord strategia de urmat şi găsind împreună soluţiile cele mai economice pentru grup. De asemenea, membrii grupului au păstrat în permanenţă contactul cu persoana cumpărătoare de influenţă, dându-i de fiecare dată asigurări asupra succesului demersului infracţional", se arată în comunicat. 

Anchetatorii au constatat că rolul lui Truică în cadrul grupului a fost esenţial, în sensul că persoana, reputaţia şi susţinerile acestuia au fost determinante în convingerea persoanei interesate pentru cumpărarea influenţei. Pe de altă parte, Truică ar fi prezentat "afacerea" celorlalţi membri ai grupului, hotărând împreună cu aceştia să se implice în realizarea demersului infracţional, singura cale în obţinerea bunurilor pe care persoana interesată le revendica în mod nelegal. 

Procurorii susţin că el a acţionat ca mandatar al unei societăţi în actele întocmite cu cumpărătorul de influenţă, s-a întâlnit în mod repetat cu acesta pentru a discuta stadiul demersurilor întreprinse, a negociat cu aceştia în interesul grupului, a discutat cu avocatul Roşu pentru întocmirea documentelor necesare creării aparenţei de legalitate. Totodată, el s-ar fi prezentat în faţa autorităţilor în numele cumpărătorului de influenţă, ar fi discutat cu notari şi avocaţi pentru întocmirea de înscrisuri necesare revendicărilor, şi-a traficat influenţa în mod real şi a corupt funcţionari pentru atingerea scopului urmărit.

"În realizarea scopului grupului, Truică împreună cu ceilalţi membri ai grupului şi cu cumpărătorul de influenţă au ascuns apoi natura ilicită a înţelegerii prin încheierea, la 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii. Contractul a fost încheiat între cumpărătorul de influenţă şi o societate reprezentată de Truică. În concret, acest contract redactat de Robert Roşu prevede că persoana cumpărătoare de influenţă, în calitate de cedent, transmite/ cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi ferma Băneasa, teren în suprafaţă de 28,63 ha). Societatea reprezentată de Truică se obligă să plătească, în anumite condiţii, o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire. Ulterior, ca urmare a acestui act, Truică a semnat alte înscrisuri/ contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei bunurilor retrocedate", au reţinut procurorii. 

Printre bunurile pretinse de cumpărătorul de influenţă s-a numărat şi ferma Băneasa pentru care, menţionează DNA, a depus o notificare în 2002, fără ca până la preluarea "afacerii" de către acest grup infracţional să se primească vreun răspuns. 

"În cursul anului 2008, ca urmare a notificării menţionate având ca obiect ferma regală Băneasa, transmisă spre soluţionare Institutului pentru Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, Truică a acţionat în aşa fel încât, prin intermediul unor persoane, să îi determine pe membrii consiliului de administraţie al institutului să aprobe, în mod vădit nelegal, solicitarea cumpărătorului de influenţă. Ulterior, prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 s-a dispus, cu încălcarea dispoziţiilor din Legea 10/ 2001, restituirea în natură a fermei regale Băneasa, în aceeaşi zi, 26.09.2008, fiind încheiat un protocol de predare-preluare. Decizia de restituire este abuzivă, cererea nefiind însoţită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii 10/ 2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii", mai precizează DNA. 

Sursa citată subliniază că, pentru a obţine acest bun imobil, Remus Truică l-a convins pe directorul institutului să sprijine această solicitare, deşi documentaţia depusă era incompletă, expertiza era efectuată formal, oferindu-i în schimb foloase necuvenite constând în plata unei excursii în străinătate pentru patru persoane. 

În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane, a mai menţionat sursa citată.