Capturarea lui Maduro zguduie planurile Chinei: America Latină devine un nou câmp de luptă geopolitic

Autor: Diana Pană

Publicat: 07-01-2026 12:43

Article thumbnail

Sursă foto: X

Capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro reprezintă un obstacol major pentru strategia Chinei în America Latină și riscă să afecteze planurile Beijingului de a-și extinde influența economică și politică în regiune, notează Bloomberg.

Evoluțiile recente forțează China să își reevalueze relația cu Venezuela, unul dintre cei mai importanți parteneri ai săi din emisfera vestică.

China este cel mai mare cumpărător de petrol venezuelean și principalul creditor extern al țării sud-americane. De-a lungul anilor, Beijingul a oferit un sprijin constant guvernului Maduro, inclusiv în fața sancțiunilor și izolării impuse de Statele Unite. Intervenția administrației Trump și capturarea liderului de la Caracas pot însă schimba echilibrul de forțe și pot limita capacitatea Chinei de a-și proteja interesele în zonă.

Relația strategică China–Venezuela

Relațiile dintre cele două state au fost consolidate în 2023, când China a ridicat parteneriatul cu Venezuela la nivelul de „parteneriat strategic în orice condiții”, unul dintre cele mai înalte niveluri diplomatice folosite de Beijing. Vizita de stat a lui Maduro în China a avut ca scop principal creșterea exporturilor de petrol, care asigură aproximativ 95% din veniturile externe ale Venezuelei.

În schimb, Caracas a susținut constant pozițiile Chinei privind Taiwan și Hong Kong. Președintele chinez Xi Jinping declara anul trecut, într-o întâlnire cu Maduro, că cele două țări au construit o „prietenie de fier” și că Beijingul „va susține ferm Venezuela în apărarea suveranității statului, a demnității naționale și a stabilității sociale”.

China este al doilea partener comercial al Venezuelei, după SUA, schimburile comerciale anuale depășind 7,1 miliarde de dolari în 2024, potrivit datelor FMI. Totodată, Venezuela se numără printre cei mai mari cumpărători de armament chinezesc din America Latină.

Expunerea financiară a Chinei

China a devenit un creditor-cheie pentru Venezuela încă din 2007, în timpul mandatului lui Hugo Chavez, finanțând proiecte majore de infrastructură și energie. Până în 2015, împrumuturile garantate cu petrol acordate de băncile de stat chineze au depășit 60 de miliarde de dolari. Estimările arată că aproximativ 80% din această sumă a fost rambursată, datoria restantă fiind de circa 12 miliarde de dolari.

După capturarea lui Maduro, autoritatea de reglementare financiară din China a cerut băncilor să raporteze expunerea față de Venezuela, semn al îngrijorărilor crescânde privind riscurile geopolitice și impactul asupra sistemului bancar.

Petrolul venezuelean și miza economică

Deși datele oficiale indică faptul că China nu a mai primit transporturi de petrol din Venezuela din martie 2025, informațiile din surse independente sugerează că livrările au continuat prin rute ocolitoare, în pofida sancțiunilor americane. Petrolul venezuelean, mai ieftin decât alte tipuri de țiței greu, rămâne atractiv pentru rafinăriile independente din China.

În prezent, rafinăriile chineze dispun de rezerve importante de petrol venezuelean aflate pe petroliere în apele asiatice, iar alternativele — precum importurile din Canada sau Iran — sunt mai costisitoare. Rămâne incert ce se va întâmpla cu rezervele la care companiile chineze au drepturi conform acordurilor existente.

Rivalitatea SUA–China și implicațiile regionale

Intervenția SUA în Venezuela are loc pe fondul competiției tot mai intense dintre Washington și Beijing pentru influență în America Latină. Administrația Trump a relansat Doctrina Monroe, urmărind să limiteze prezența puterilor rivale în emisfera vestică, ceea ce ar putea amplifica tensiunile legate de interesele strategice ale Chinei, inclusiv în Canalul Panama.

Mass-media de stat chineză a condamnat acțiunile SUA, agenția Xinhua afirmând că atacurile americane readuc lumea „în era colonială a jafurilor barbare”. Guvernul chinez a cerut eliberarea lui Maduro și a soției sale, însă este puțin probabil ca Beijingul să riște o confruntare directă cu Washingtonul, în lipsa unor angajamente de securitate față de Venezuela.

Un semnal și pentru Taiwan?

Analiștii consideră că evoluțiile din Venezuela ar putea avea ecouri și în Asia. Deși China a promis să aducă Taiwanul sub controlul său, o intervenție militară ar implica riscuri economice și geopolitice mult mai mari. În Taiwan, capturarea lui Maduro este văzută mai degrabă ca un factor de descurajare, demonstrând capacitatea SUA de a acționa decisiv.

Rămâne de văzut dacă apropierea dintre Washington și noua conducere de la Caracas va transforma Venezuela într-un nou teren de confruntare indirectă între cele două mari economii ale lumii, concluzionează Bloomberg.

China sare în apărarea lui Maduro și atacă dur operațiunea lui Donald Trump

China a acuzat marți Statele Unite că încalcă grav dreptul internațional și normele fundamentale ale relațiilor internaționale în urma capturării președintelui venezuelean Nicolas Maduro în timpul unei operațiuni militare americane, informează Mediafax.

China cere respectarea dreptului internațional

Declarațiile au fost făcute de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe chinez, Mao Ning, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit agenției EFE.

Mao Ning a subliniat că „nicio țară nu își poate plasa normele interne mai presus de dreptul internațional” și a criticat dur Washingtonul pentru ceea ce Beijingul consideră a fi o încălcare flagrantă a suveranității Venezuelei.

Potrivit oficialului chinez, Statele Unite, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, „au ignorat preocupările serioase ale comunității internaționale și au călcat în picioare suveranitatea, securitatea și drepturile legitime ale Venezuelei”.

China critică modul în care a fost arestat Maduro

În declarația sa, Mao Ning a reiterat opoziția fermă a Chinei față de utilizarea forței în relațiile internaționale.

„Problemele internaționale nu ar trebui rezolvate prin utilizarea forței. Abuzul de mijloace militare duce doar la crize mai mari”, a afirmat aceasta, adăugând că „țările mari, în special, nu ar trebui să acționeze ca și cum ar putea fi poliția lumii”.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri