Galeria Naţională le oferă vizitatorilor o nouă experienţă prin prima sa expoziţie de artă imersivă. Expoziţia este dedicată lui Zahari Zograf, una dintre cele mai importante figuri ale artei bulgare din perioada Renaşterii Naţionale (secolele XVIII-XIX), au anunţat organizatorii. Proiectul, realizat de Sensor Studio şi bazat pe posibilităţile oferite de noile tehnologii, durează 20 de minute şi include reproduceri ale capodoperelor religioase şi laice ale pictorului, precum şi o vizualizare a unor elemente din procesul său creativ, potrivit Agerpres.
Expoziţia va putea fi vizitată până la 30 ianuarie 2027.în clădirea Kvadrat 500 a Galeriei Naţionale, situată pe bulevardul Vasil Levski nr. 95, în Sofia.
O expoziţie de artă imersivă este un tip de prezentare în care vizitatorul nu se limitează la a observa operele de artă, ci se cufundă pe deplin în experienţă printr-o combinaţie de lumină, sunet, mişcare, tehnologii digitale şi, uneori, chiar mirosuri sau elemente interactive. Scopul este de a crea senzaţia de a fi în interiorul operei înseşi, nu doar de a o privi din exterior, au explicat organizatorii.
Ideea porneşte din dorinţa de a populariza arta Renaşterii Naţionale Bulgare, o perioadă de avânt economic, social şi cultural, inseparabil legată de lupta pentru independenţă bisericească şi naţională. Începutul acestei perioade datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când Paisii Hilendarski a scris Istoria slavo-bulgară în 1762, o lucrare care a jucat un rol esenţial în trezirea spirituală a poporului bulgar, consolidând conştiinţa sa naţională.
Expoziţia include icoane, desene, schiţe, scrisori şi documente, precum şi primele portrete laice ale artistului. Sunt prezentate şi numeroase picturi murale, de la cele mai timpurii, realizate în 1838 pentru paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul din Biserica Bunei Vestiri a Maicii Domnului din Asenovgrad, până la distinctivul său "cântec de lebădă" - picturile murale din pronaosul Marii Lavre din Muntele Athos, realizate în anii 1851-1852.
Proiectul este susţinut financiar de Fondul Naţional pentru Cultură, în cadrul Programului de Creaţie 2024. Partenerii media sunt Agenţia Bulgară de Ştiri (BTA) şi Sof Connect.
Zahari Zograf (1810-1853), originar din Samokov, este o figură centrală în tranziţia de la pictura bisericească la cea laică, pe drumul europeanizării artei bulgare. Cercetătorii îl descriu drept o personalitate neconvenţională, remarcată prin înclinaţia spre experiment artistic şi printr-o abordare curajoasă a provocărilor profesionale. A pictat portrete, plante, animale, nuduri, peisaje şi ruine antice după natură, iar în ansamblurile murale bisericeşti a introdus imagini ale sfinţilor bulgari şi slavi, alături de autoportrete şi portrete ale contemporanilor săi. A participat activ la lupta pentru independenţa bisericească şi naţională, a sprijinit publicarea de cărţi şi a susţinut iniţiativele de înfiinţare a şcolilor bulgare.
Ştire selectată de BTA pentru promovare şi publicare de către AGERPRES, fără intervenţie pe text, conform acordului de colaborare dintre agenţii.
Comentează