Creșterea de 40 de ori a capitalului social minim necesar pentru înființarea unui SRL, de la 200 la 8.000 de lei, programată pentru 2026, stârnește reacții puternice în mediul antreprenorial. Dacă până acum intrarea în business era accesibilă aproape oricui, noul prag riscă să devină un test financiar dificil pentru mii de români aflați la început de drum, avertizează comunitatea Grupul micilor antreprenori din România, care reunește peste 60.000 de membri.
- Măsura, anunțată de ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, este justificată prin necesitatea responsabilizării antreprenorilor și creării unor garanții reale pentru stat în caz de insolvență sau faliment. „Banii care ajung în capital social sunt bani care pot fi cheltuiți pentru companie. În același timp și statul, atunci când aceste companii ajung în insolvență, poate să recupereze”, a explicat Nazare.
„Creșterea capitalului social la 8.000 de lei schimbă fundamental pragul de intrare în antreprenoriat. Într-o țară în care mulți antreprenori pornesc cu resurse minime și compensează prin creativitate și adaptabilitate, această măsură poate descuraja exact segmentul de care economia are cea mai mare nevoie: oamenii cu idei bune, dar cu bugete mici”, avertizează Mona Bardos, consultant de business și fondator Monasi Cursuri și Consultanță și creator al comunității Grupul micilor antreprenori din România, care reunește peste 60.000 de membri.
La nivel practic, 8.000 de lei înseamnă blocarea unei sume care ar putea fi investită în marketing, echipamente, stocuri sau formare profesională. Pentru afacerile din servicii sau pentru freelancerii care vor să facă pasul către SRL, această sumă este disproporționată față de costurile reale de operare, adaugă antreprenoare Mona Bardos.
Deși Guvernul susține că scopul este responsabilizarea antreprenorilor și reducerea firmelor fantomă, Mona Bardos atrage atenția că efectul real va fi lovirea business-urilor mici aflate la început de drum. „În loc să punem obstacole, ar fi mai util să creăm un mediu stabil și să oferim acces facil la educație antreprenorială și finanțare”, punctează aceasta.
Micii antreprenori: între frustrare și susținere
Anunțul privind creșterea capitalului social minim, din 2026, a stârnit reacții puternice în rândul micilor antreprenori.
Pentru unii, măsura este o piedică inutilă în calea inițiativei private:
„De ce să ne oblige? Statul ar trebui să fie mâna invizibilă care ajută ca lucrurile să se întâmple mai ușor. Acum e mâna vizibilă care îi încurcă fix pe cei mici”, spune Ioana, membră în comunitatea Grupul micilor antreprenori din România.
Alții o văd ca pe o măsură necesară pentru responsabilizarea mediului de afaceri:
„Nu înțeleg de unde atâta indignare. Statul nu îți ia nimic, te obligă să ai niște bani când înființezi o firmă. Pentru România, unde se deschid și se închid firme pe tot felul de motive, dar mai puțin pentru a aduce valoare în piață, cred că e o măsură bună”, consideră Radu.
Unii antreprenori recunosc că banii nu rămân blocați, dar avertizează asupra climatului fiscal tot mai ostil:
„E urât din partea lor să impună un capital social de 8.000 lei, dar aceia nu sunt bani blocați. Pot fi folosiți în interesul firmei. Oricum, eu sunt foarte aproape să îmi migrez afacerea în altă țară mai prietenoasă”, spune Ștefan.
Există și voci care susțin ideea, argumentând că un capital minim decent ar putea filtra afacerile neserioase:
„Adevărul e că prea multe firme sunt făcute cu 5 lei în buzunar, apoi avem pretenția să meargă. Capitalul social doar trebuie prezentat, apoi poate fi cheltuit. Dacă bagi firma în faliment, răspunzi în limita acelei sume, iar acum, fiind 1 leu, e cam invitație la evaziune și măgării, că nu răspunzi cu nimic. Cu 200 lei nu ai nici bani de salariu pentru două zile. 8.000 lei e o sumă de bun simț, o sumă din care să poți justifica că măcar 3 luni poți să reziști”, spune Cătălin, membru al comunității de antreprenori.
Context și efecte
Capitalul social minim a fost stabilit la 200 de lei din anii ’90 și redus la 1 leu în 2020. Majoritatea firmelor nou-înființate în ultimii ani au ales acest prag minim. Capitalul social reprezintă contribuția inițială a asociaților, care poate fi folosită pentru activitatea firmei și constituie o garanție pentru creditori.
Un sondaj recent în rândul comunității Grupului micilor antreprenori arată că 60% dintre respondenți se declară „foarte afectați” de creșterea taxelor, iar mulți plănuiesc să amâne investițiile și angajările. 53% spun că 2025 este „un an instabil și imprevizibil” pentru afacerile lor.
„Anul 2025 a devenit un test de rezistență pentru micii antreprenori. Creșterea taxelor, instabilitatea legislativă și lipsa unui orizont clar îi obligă să fie extrem de atenți la fiecare leu cheltuit”, afirmă Mona Bardos, care propune metoda ACE — un plan structurat ce poate genera, potrivit acesteia, creșteri de până la cinci ori ale cifrei de afaceri într-un an, dacă este implementat corect.
Astfel, disputa rămâne deschisă: pentru unii, majorarea este o frână în calea inițiativei; pentru alții, este un pas spre maturizarea mediului de afaceri din România.
Comentează