O nouă "epidemie" de fraude cibernetice și telefonice lovește România, pe măsură ce atacatorii își rafinează metodele de manipulare pentru a goli conturile victimelor. Tot mai mulți cetățeni raportează scenarii de o complexitate alarmantă, în care escrocii nu se mai mulțumesc cu simple mesaje text, ci folosesc identități false bine documentate, pagini web clonat care imită perfect instituții bancare și tactici agresive de inginerie socială pe platformele de mesagerie.
Cazurile recente analizate de experți subliniază o realitate brutală: tehnologia modernă permite crearea unor „capcane” digitale aproape imposibil de distins de interacțiunile oficiale la o primă vedere. De la investiții fictive promovate prin reclame înșelătoare, până la apeluri telefonice în care atacatorii se dau drept ofițeri antifraudă, infractorii mizează pe urgență și pe exploatarea bunei-credințe.
O persoană a relatat o tentativă de fraudă care începe cu un apel telefonic aparent oficial:
„Atenție la o fraudă la modă în această perioadă! E alta decât cea în care se cer bani pe WhatsApp.
Iată ce mi s-a întâmplat azi: Mă sună un număr necunoscut. Răspund. Un bărbat se prezintă ca fiind reprezentant al Poliției (numește toate detaliile, inclusiv adresa sediului pe Str. Regina Elisabeta) și îmi spune că se ocupă de un dosar de fraudă al unui fost angajat în sistemul bancar, care a avut acces la datele personale ale clienților și care a depus un dosar de credit în care particip și eu cu semnătura mea.
După ce și-a turuit textul, s-a oprit să mă întrebe dacă am înțeles totul până aici. În acel moment, i-am cerut să-mi spună clar numele lui ca să-l notez și i-am comunicat că discuția este înregistrată (între timp, dădusem drumul la înregistrare). A închis instant.
Adevărul este că, dacă nu aș fi citit, zilele trecute, o postare a cuiva care a pățit-o cu o fraudă similară, e posibil să mă fi speriat și să fi durat mai mult ca să mă dumiresc ce se întâmplă, de fapt.
Mă întreb, totuși, de unde au acești tipi datele noastre personale (numele complet și numărul de telefon)?”, a scris o tânără pe Facebook.
Un alt tipar frecvent este bombardarea cu apeluri din străinătate. O altă persoană povestește: „O săptămână întreagă am blocat numere care mă sunau, în special de peste hotare. La primul apel am răspuns din greșeală, apoi la toate am dat respins și bloc. Nu am putut să aud ce spunea, pentru că semnalul era prost și m-am gândit că ar putea fi vreo schemă. Iar în variantele cu mesaje private din partea „prietenilor” de pe Facebook care au nevoie de ajutor nu cred. De fapt, sunt zgârcită în a arunca cu banii, dacă nu știu clar problema, omul, compania. Datele noastre cred că le au de pe DarkNet, care ajung acolo de la bănci sau alte instituții.”
Pe lângă apeluri și mesaje în numele „prietenilor”, circulă și tentative de tip phishing prin SMS. „Un alt tip de înșelăciune privește un SMS prin care ești rugat să alegi lockerul unde să îți fie livrat coletul. În SMS există un link pe care dacă-l accesezi vezi o pagină web care are toate indiciile că ar fi de la FanCurier, doar că orice buton ai accesa îți apare aceeași fereastră în care trebuie să introduci datele personale”, a scris un alt participant la discuție.
Fraudele sunt tot mai prezente în aplicațiile de mesagerie privată și pe rețelele sociale
Aceste experiențe individuale sunt confirmate și de datele oficiale. Potrivit celui mai recent raport publicat de Revolut, lansat la București pe 26 februarie 2026, fraudele sunt tot mai prezente în aplicațiile de mesagerie privată și pe rețelele sociale, scrie adevarul.ro.
Raportul arată că, la nivel global, platformele Meta generează 44% dintre escrocheriile raportate către Revolut în 2025. În același timp, fraudele provenite de pe Telegram sunt în creștere accelerată: cazurile au crescut cu 233%, iar această platformă reprezintă acum 21% din totalul escrocheriilor raportate.
Mai mult, 58% dintre escrocheriile legate de locuri de muncă la nivel global au provenit de pe Telegram, semn că aplicațiile de mesagerie criptată sunt tot mai des folosite pentru scheme complexe. Raportul indică și o creștere de șase ori, de la un an la altul, a fraudelor care își au originea pe TikTok.
În România, situația reflectă aceleași tendințe. În 2025, 20% dintre escrocheriile raportate au provenit de pe Facebook, iar toate platformele Meta la un loc au generat aproape jumătate dintre fraudele din social media. Telegram s-a clasat pe locul al doilea, cu 19%.
Cel mai răspândit tip de fraudă la nivel local este cel legat de cumpărături online, care reprezintă 60% din totalul cazurilor raportate. Urmează escrocheriile legate de locuri de muncă (15%) și cele legate de investiții (7%). La nivel global, fraudele legate de joburi s-au triplat într-un singur an și reprezintă acum 22% din total.
Raportul citează și un studiu realizat de Juniper Research, potrivit căruia platformele de socializare au generat aproximativ 4,4 miliarde de euro venituri din reclame frauduloase care au vizat utilizatori europeni doar în 2025.
Concluzia este clară: fraudele nu mai sunt incidente izolate, ci parte a unui fenomen amplu, bine organizat și adaptat rapid la noile tehnologii. Escrocii folosesc date personale obținute din breșe de securitate, baze de date compromise sau informații publice, construiesc scenarii credibile și mizează pe reacții emoționale – frică, urgență, promisiuni de câștig rapid sau livrări aparent legitime.
În acest context, cea mai eficientă protecție rămâne prudența: verificarea directă a instituțiilor sau companiilor prin canale oficiale, evitarea accesării linkurilor primite prin SMS sau mesaje private și refuzul de a oferi date personale sau bancare în urma unor apeluri neașteptate.
Ce pot face românii pentru a se proteja în fața avalanșei de tentative de fraudă
Un expert juridic a explicat pentru „Adevărul” ce pot face românii pentru a se proteja în fața avalanșei de tentative de fraudă. „Fraudele online nu mai sunt incidente izolate, ci un fenomen tot mai frecvent, care afectează atât persoane fizice, cât și companii”, a declarat pentru „Adevărul” avocata Elena Grecu reprezentanta unei case de avocatură cu același nume. Potrivit acesteia, din punct de vedere legal, reacția rapidă a victimei este esențială, deoarece primele ore pot face diferența între limitarea prejudiciului și pierderea definitivă a banilor.
„Documentarea corectă și sesizarea promptă a autorităților și a băncii cresc semnificativ șansele de recuperare și de identificare a autorilor”, a spus ea, enumerând principalii pași pe care trebuie să-i parcurgă potențialele victime:
să oprească imediat orice comunicare cu fraudatorul și să nu mai furnizeze date personale sau bancare
să salveze toate dovezile: conversații, emailuri, capturi de ecran, ordine de plată, linkuri și profiluri utilizate în fraudă
să contacteze urgent banca pentru blocarea cardului, contestarea tranzacției și inițierea procedurii de recuperare a sumelor
să depună plângere penală la Poliție pentru înșelăciune sau fraudă informatică, anexând toate probele disponibile
să raporteze contul sau anunțul fraudulos platformei unde s-a produs incidentul (marketplace, rețea socială, site) pentru a preveni alte victime
să formuleze, dacă este cazul, sesizări către autoritățile competente în domeniul financiar sau al securității cibernetice
să solicite consultanță juridică pentru constituirea ca parte civilă în dosarul penal și recuperarea prejudiciului
„Cred că trebuie adăugată atenție sporită în orice comunicare online. Adresa site-ului spune mai multe decât crezi. Prima oprire ar trebui să fie bara de adrese a browserului. Dacă linkul începe cu „https://” și este însoțit de pictograma unui lacăt, înseamnă că informațiile tale circulă criptat, ferite de ochii curioșilor. Citește însă cu mare atenție și numele domeniului — infractorii construiesc pagini contrafăcute cu denumiri aproape identice cu ale platformelor celebre, modificând o singură literă sau strecurând un caracter în plus, suficient cât să treacă neobservat la o privire rapidă”, a explicat ea.
Pe de altă parte, spune aceasta, credibilitatea unui magazin virtual se testează înainte să scoți cardul din portofel. Orice platformă serioasă își afișează deschis datele de identificare: un număr de telefon funcțional, o adresă fizică verificabilă, codul fiscal al firmei și o adresă de e-mail. Absența acestora este un semnal de îngrijorare. O căutare pe Google cu numele site-ului alături de termeni ca „înșelătorie” sau „experiențe negative” îți poate arăta rapid dacă alți cumpărători au avut parte de surprize neplăcute. Fii la fel de atent și la prețuri: când un articol de firmă este listat la o fracțiune infimă din costul său obișnuit, nu e o afacere bună - e o capcană. Iar un text plin de stângăcii lingvistice, tradus mecanic sau prezentat într-o interfață amatoare, ar trebui să ridice semne de întrebare imediate.
Momentul plății este cel mai sensibil din întregul proces, punctează specialista: Atunci când introduci datele bancare, banca ta ar trebui să intervină automat cu un nivel suplimentar de confirmare - fie un cod trimis pe telefon, fie o aprobare în aplicația mobilă, fie amprenta digitală sau recunoașterea facială. „Această procedură, cunoscută sub denumirea de 3D Secure, este practic un scut împotriva tranzacțiilor neautorizate. Dacă un site preia informațiile fără niciun pas adițional de verificare, mai bine abandonezi comanda. Platformele de încredere colaborează cu furnizori consacrați de procesare a plăților - Netopia, EuPlătesc, Stripe, PayPal. Orice solicitare de virament bancar direct sau de plată prin canale obscure ar trebui să te determine să închizi imediat pagina”, avertizează Grecu.
Extrem de important este felul în care îți gestionezi cardul. Specialiștii în securitate cibernetică sugerează deschiderea unui cont separat, destinat exclusiv achizițiilor virtuale, cu fonduri limitate - sau folosirea unui card digital temporar. „Nu accepta niciodată să memorezi datele bancare pe platformele comerciale: dacă sistemele lor sunt compromise, informațiile stocate sunt printre primele expuse. Cât despre rețelele wireless din spații publice - cafenele, gări, aeroporturi - evită orice tranzacție financiară când ești conectat la ele, întrucât astfel de conexiuni pot fi cu ușurință exploatate de persoane cu intenții rele”, a precizat experta.
Comentează