Postul Paștelui, cel mai lung și mai aspru post din calendarul creștin ortodox, începe anul acesta luni, pe 23 februarie și se va încheia pe 11 aprilie. Urmează o perioadă de pregătire spirituală pentru cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, Învierea Domnului.
Urmează Săptămâna Albă
Această perioadă durează șase săptămâni, adică patruzeci de zile. Înainte de intrarea în post, credincioșii parcurg Săptămâna Albă, cunoscută și ca Săptămâna brânzei, care se desfășoară între 16 și 22 februarie.
În această săptămână carnea nu mai este permisă, în timp ce laptele, brânza, ouăle și preparatele care le conțin pot fi încă consumate. Biserica consideră această perioadă o acomodare treptată a trupului și voinței cu rigorile postului.
Pe parcursul Postului Mare, există două zile cu dezlegare la pește: pe 25 martie de Buna Vestire și pe 5 aprilie când sărbătorim Duminica Floriilor.
Fiecare duminică a postului are o semnificație aparte
1 martie – Duminica Ortodoxiei: cinstirea icoanelor și biruința dreptei credințe.
8 martie – Duminica Sfântului Grigorie Palama: importanța rugăciunii și a vieții duhovnicești.
15 martie – Duminica Sfintei Cruci: simbol al jertfei și mântuirii.
22 martie – Duminica Sfântului Ioan Scărarul: amintește de urcușul spiritual prin credință.
29 martie – Duminica Sfintei Maria Egipteanca: model de pocăință și întoarcere la Dumnezeu.
5 aprilie – Duminica Floriilor: marchează Intrarea Domnului în Ierusalim și deschide Săptămâna Mare.
În 2026, sărbătoarea Învierii Domnului pică la date diferite pentru credincioșii ortodocși și romano-catolici. Catolicii vor celebra Paștele pe 5 aprilie, iar ortodocșii o săptămână mai târziu, pe 12 aprilie.
Comentează