Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că desecretizarea informațiilor discutate în ședința CSAT din noiembrie 2024, care a stat la baza anulării alegerilor prezidențiale, va avea loc, dar nu reprezintă decât „o pietricică” într-un dosar mult mai amplu privind interferența externă în procesul electoral. Afirmațiile au fost făcute în emisiunea „40 de întrebări”, realizată de Denise Rifai.
Întrebarea moderatoarei a pornit de la una dintre promisiunile asumate de Nicușor Dan după ce, la zece zile de la decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, și-a anunțat candidatura la Cotroceni. În campanie, acesta a susținut că va face lumină în cazul scrutinului invalidat, iar ulterior a afirmat public că există indicii clare privind influențarea alegerilor, cu piste care duc în principal spre Rusia.
Președintele a explicat că rețelele de influență din mediul online erau cunoscute de SRI și de partenerii externi, însă mecanismul tehnic prin care intenția de vot pentru un candidat a crescut brusc, de la aproximativ 3% la 23%, nu a fost identificat inițial. Potrivit acestuia, demonstrarea clară a unei interferențe străine este un proces complex și de durată.
„Este foarte important, pentru că este vorba de încrederea oamenilor în stat”, a spus Nicușor Dan, subliniind că o parte a societății consideră în prezent că alegerile au fost anulate ilegal, pentru ca o elită politică să nu piardă puterea. „Oamenilor acestora trebuie să le dăm toate elementele”, a adăugat el.
Șeful statului a precizat că, la nivel extern, România a reușit deja, în mare măsură, să explice situația, inclusiv prin prezentarea raportului Parchetului General în cadrul reuniunii Comunității Poliției Europene de la Copenhaga. Mai multe state europene au semnalat, la rândul lor, existența unor influențe rusești în alegeri desfășurate pe continent.
În ceea ce privește calendarul, Nicușor Dan a estimat că, în două sau trei luni, autoritățile ar putea fi pregătite să prezinte un raport complet privind ceea ce s-a întâmplat în România. Desecretizarea unor documente din instituții și din ședința CSAT va avea loc, dar, potrivit președintelui, nu este suficientă de una singură.
„Avem atacuri cibernetice, avem campanii de dezinformare, am avut și câteva încercări de sabotaj. Toate acestea, puse cap la cap, conturează imaginea unei campanii de război hibrid pe care Rusia o desfășoară împotriva României”, a declarat Nicușor Dan, subliniind că obiectivul final nu este doar publicarea unui raport, ci prezentarea unui document care să convingă cetățenii că această interferență a existat cu adevărat.
Nicușor Dan, despre creșterea extremismului: A fi naționalist este absolut legitim
În plus, președintele României afirmă că simpatia pentru AUR nu este în sine îngrijorătoare, dar avertizează asupra preluării narativelor pro-ruse și spune că statul trebuie să recâștige încrederea oamenilor în politică.
Șeful statului a fost întrebat ulterior și despre creșterea popularității suveraniștilor și a formațiunilor extremiste, cât și despre avansul AUR în sondaje.
„Întrebare foarte bună și aș preciza puțin termenii. În momentul de față avem, cumva, în sondaje, o simpatie pentru AUR undeva la 40%. Dar multe din atributele acestei categorii de oameni nu sunt deloc îngrijorătoare. Adică a fi naționalist nu e o chestiune, cum să zic, e o chestiune absolut legitimă. A dori păstrarea tradițiilor sau ceva de felul ăsta e legitim. A pune în discuție anumite funcționări ale Uniunii Europene este legitim și anumite moduri de a lua decizii sunt legitime”.
Președintele României a subliniat că linia de demarcație devine problematică în momentul în care discursul politic preia mesaje externe ostile și alimentează campanii de dezinformare.
„Unde este, într-adevăr, îngrijorător este când ai un partid care ia copy-paste narativele Moscovei. Aici, într-adevăr, este îngrijorător și acesta este unul dintre motivele naționale pentru care nu trebuie să facem asta. Inclusiv modul de a te raporta la războiul din Ucraina și a vedea campaniile de dezinformare care se duc pe teritoriul național este îngrijorător. Ce trebuie noi să facem este, pe de o parte, să recâștigăm încrederea oamenilor în politică și administrație, așa cum trebuie să o facă partidele care sunt la guvernare astăzi, și să reușim, în dialogul public, să decantăm ce este legitim și ce este nelegitim din ceea ce se spune”.

































Comentează