La doar două zile după ce cancelarul german Friedrich Merz l-a invitat pe Donald Trump la discuții directe, președintele SUA alege să îl trimită la Berlin pe emisarul său Steve Witkoff pentru a se întâlni în acest weekend cu Volodimir Zelenski şi cu liderii europeni, într-un moment în care Statele Unite presează Ucraina să facă unele concesii majore pentru a pune capăt războiului cu Rusia, relatează AFP, conform news.ro.
Preşedintele american şi-a manifestat clar nerăbdarea în privinţa înregistrării unui progres în discuţiile pe marginea planului său de soluţionare a conflictului declanşat de invazia rusă în Ucraina, în urmă cu aproape patru ani, care a provocat sute de mii de morţi şi răniţi.
În timp ce Kievul şi aliaţii săi încearcă să modifice acest document considerat iniţial foarte favorabil Moscovei, un oficial de rang înalt al Casei Albe a confirmat vineri seara pentru AFP deplasarea lui Witkoff în Germania, relatată anterior de The Wall Street Journal.
Emisarul, primit la începutul lunii decembrie de Vladimir Putin la Moscova, urmează să se întâlnească la Berlin cu Volodimir Zelenski, precum şi cu lideri europeni, deşi nu se ştie exact cu care dintre ei.
Preşedintele ucrainean intenţiona deja să se deplaseze luni în capitala germană pentru a se întâlni cu aliaţii săi europeni, în cadrul intenselor negocieri diplomatice iniţiate în jurul planului american dezvăluit în urmă cu aproape o lună.
Negociatorii se află într-un impas, în special în ceea ce priveşte chestiunile teritoriale, Statele Unite solicitând, spre exasperarea Kievului, concesii importante.
Aderarea accelerata a Ucrainei la UE figurează în planul de pace
Potrivit lui Zelenski, Washingtonul doreşte ca forţele ucrainene să se retragă din partea regiunii Doneţk (estul Ucrainei) pe care o controlează încă şi care ar urma să devină o „zonă economică liberă” demilitarizată, deşi nu cere acelaşi lucru şi trupelor de ocupaţie.
În schimb, armata rusă s-ar retrage din toate zonele mai mici cucerite în regiunile Sumî, Harkov şi Dnipropetrovsk (nord, nord-est şi respectiv centru-est), dar ar păstra teritorii mai vaste în regiunile Herson şi Zaporojie (sud).
Înainte de orice negociere teritorială, europenii şi ucrainenii au cerut americanilor „garanţii de securitate” care ar fi prevăzute în cazul unei noi ofensive ruse, a confirmat vineri preşedinţia franceză.
Un responsabil de rang înalt a declarat pentru AFP că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană începând cu 2027 este prevăzută în planul american. „Este stipulată, dar este un subiect de negociere şi americanii sunt favorabili”, a spus oficialul. O astfel de aderare, în puţin mai mult de un an, pare însă puţin probabilă din cauza posibilei opoziţii, printre altele, a statelor membre UE care au relaţii tensionate cu Ucraina, cum ar fi Ungaria.
Donald Trump, care vizează Premiul Nobel pentru Pace, pare să nu mai aibă răbdare, iar purtătoarea lui de cuvânt a declarat joi că „s-a săturat de întâlniri care nu au alt scop decât acela de a se reuni”.
Moment dificil pentru Ucraina
Eforturile americane vin într-un moment dificil pentru Ucraina: preşedinţia a fost destabilizată de un vast scandal de corupţie care implică persoane apropiate lui Volodimir Zelenski, în timp ce armata este în retragere pe front, iar populaţia este supusă penelor de curent în plină iarnă din cauza atacurilor ruseşti.
Cu toate acestea, armata ucraineană a afirmat că a recucerit de la ruşi mai multe cartiere ale oraşului-cheie Kupiansk, din regiunea Harkov, precum şi două localităţi din apropiere.
În sud, cel puţin o navă turcă a fost avariată vineri de un atac aerian rus în portul Ciornomorsk, lângă Odesa. Imaginile difuzate pe reţelele sociale arată această navă în flăcări. Proprietarul navei, armatorul turc Cenk Shipping, a explicat într-un comunicat că M/V CENK T, „care transportă containere încărcate cu fructe proaspete, legume şi produse alimentare pe ruta Karasu-Odesa”, a fost „victima unui atac aerian”.
Turcia a reacţionat reiterând solicitarea sa de „suspendare” a atacurilor care vizează infrastructurile energetice şi portuare. Ankara a avertizat în ultimele săptămâni cu privire la o „escaladare îngrijorătoare” în Marea Neagră, după ce Ucraina a revendicat atacuri cu drone navale împotriva petrolierelor pe care le consideră legate de flota-fantomă a Rusiei în regiune.
Ucraina răspunde la bombardamentele ruseşti trimiţând zilnic zeci de drone către Rusia, vizând în special industria petrolieră care permite Moscovei să finanţeze războiul.
În regiunea rusă Saratov, pe Volga, la câteva sute de kilometri de graniţa cu Ucraina, un atac cu drone a provocat un mort în noaptea de vineri spre sâmbătă, a anunţat guvernatorul regional Roman Busarghin.
Comentează