Camera Deputaților, decizie de ultimă oră: Condamnații penal definitiv nu vor mai putea candida la alegerile prezidențiale. AUR s-a abținut de la vot

Deputaţii au adoptat, miercuri, în plen, o propunere legislativă care instituie interdicţia participării la alegerile prezidenţiale pentru persoanele care au suferit, la data depunerii candidaturii, condamnări penale definitive.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat cu 223 de voturi "pentru", unul "împotrivă" şi 22 de abţineri, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României.

"Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea", conform unui amendament al PSD, USR, PNL, UDMR şi grupului minorităţilor naţionale, adoptat de plen.

Deputatul USR Stelian Ion a afirmat că acest proiect important a fost respins de Senat în 2017, pentru că "în epoca aceea nu era de închipuit că va trece o astfel de iniţiativă", şi a solicitat preşedintelui Senatului, Florin Cîţu, "să scoată din sertare" şi să supună la vot iniţiativa cetăţenească "Fără penali în funcţii publice", pentru a se declanşa revizuirea Constituţiei.

"După ce societatea românească a dat un semnal foarte clar în sensul în care nu-şi mai doreşte penali în funcţii publice, prin faptul că aproape un milion de români au semnat iniţiativa de revizuire a Constituţiei 'Fără penali în funcţii publice', toate partidele s-au repliat. Această idee este venită de jos în sus, de la baza societăţii către partidele politice. (...) Ce avem astăzi, e un mic pas înainte. Nu e revizuirea Constituţiei, este o modificare legislativă doar pentru funcţia de preşedinte al României, are anumite vulnerabilităţi pentru că Comisia de la Veneţia a spus că reglementările de genul acesta ar trebui să fie de rang constituţional", a explicat el.

Proiectul este unul liberal, iniţiat în 2017, a susţinut liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, care a anunţat că va urma pe ordinea de zi a plenului a doua parte a acestui demers legislativ - "fără condamnaţi penal pentru Parlament".

"Este foarte simplu de explicat faptul că nu a existat consens politic pentru a adopta această reglementare până în prezent. Iată că acest consens politic s-a realizat. (...) Ceea ce cetăţenii ne-au solicitat, va fi împlinit", a adăugat Andronache.

Deputaţii AUR s-au abţinut de la vot, pentru că amendamentul depus de PSD, USR, PNL, UDMR şi grupul minorităţilor naţionale "spune fără unii penali în funcţii publice", a argumentat liderul partidului, George Simion.

"Nu e fără penali în funcţii publice, este doar fără unii penali în funcţii publice", a susţinut Simion.

În replică, Gabriel Andronache a arătat că în amendamentul a fost pus în acord cu o decizie a Curţii Constituţionale potrivit căreia textul trebuie să aibă cuprinsul care se regăseşte în amendament. "Dacă dorim să adoptăm o lege constituţională, atunci susţinem amendamentul, dacă dorim doar să facem politică, fără a reglementa în mod constituţional, atunci poate opinia dumneavoastră ar fi luată în considerare", a adăugat deputatul PNL.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 20 noiembrie 2017, iar Guvernul a susţinut în punctul de vedere transmis că Parlamentul este cel care decide asupra oportunităţii adoptării acesteia.