Câciu se distanțează de discursul lui Cîțu: 'Nu fac parte dintre cei care sunt foarte avântaţi în a spune că România este Tigrul Europei'

România se află într-o situaţie de dezechilibru major pe marii indicatori macroeconomici şi nu fac parte dintre cei care sunt foarte avântaţi în a spune că suntem Tigrul Europei, a declarat, joi, într-un forum de specialitate, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

"Nu suntem în situaţia unui Guvern care a venit cu viziuni "nu-ştiu-de-care", care să ne pună într-o situaţie de a dezechilibra dezechilibrele pe care le avem deja în economie. Dimpotrivă, de a stabiliza aceste dezechilibre, de a ajunge la o situaţie pe termen mediu de echilibru macroeconomic, de a crea un parteneriat real cu mediul economic şi social şi de a fi jucători împreună - actorii statali cu actorii privaţi - în ceea ce înseamnă un obiectiv strategic al României, în sensul dezvoltării acestei ţări. Nu fac parte dintre cei care sunt foarte avântaţi în a spune că România este Tigrul Europei, la acest moment sau că România şi-a revenit din redresare. Suntem într-o situaţie de dezechilibru major pe marii indicatori macroeconomici. Avem de multe ori tendinţa să nu ne uităm şi pe indicatorii microeconomici sau sectoriali să vedem decalajele de echilibru dintre factori de producţie componenţi ai oricărui business. Eu cred că unde trebuie să lucrăm este la instrumentele de echilibrare sectorială sau integrată sau parteneriatul acesta dintre noi trebuie să ducă la o legiferare mai favorizantă dezvoltării capitalului românesc, mediului de afaceri românesc", a spus Câciu.

Ministrul Finanţelor a menţionat, totodată, că cel mai important dezechilibru este că s-a generat o economie de consum, foarte vulnerabilă şi necapitalizată.

"În acest moment, când construim bugetul, suntem între zona de apetit de a intra în economie cu stimuli economici direct sau indirect către sistemul privat, de a intra în zona de infrastructură publică cu stimuli de natură investiţională, de a echilibra puţin din pierderile sociale. Un ochi râde, unul plânge atunci când faci bugetul, pentru că deja presa este cu noi şi reclamă faptul că nu sunt reglaje foarte puternice pe zona socială. Nu sunt pentru că, deocamdată, producătorul de valoare adăugată care poate ţine în spate toată ţara nu este într-o zonă de stabilitate. Din punctul meu de vedere, uitându-mă pe cifrele macro, avem mult de reparat pentru a ajunge în zona de stabilitate. Suntem victimele propriilor noastre politici. Cel mai important dezechilibru este că am generat o economie de consum, foarte vulnerabilă, necapitalizată şi acolo unde insulele de procesare şi export au început să răsară, nu ştiu dacă statul a fost întotdeauna partenerul corect, ajutându-le să se dezvolte şi să creeze bunăstare pe orizontală şi pe verticală. Statul a dezvoltat statistic companii. Aş prefera să nu mai discutăm economie din perspectivă statistică, ci din perspectivă reală", a subliniat demnitarul.

Conform oficialului, trebuie să se iasă din zona finanţării mediului de afaceri neonest, care creează competiţie neloială pe piaţă.

"Una dintre măsuri este aceea de a coborî plafonul la microîntreprinderi. Pe unii îi deranjează, pe unii nu. Impozitul la microîntreprinderi durează deja din 2017, iar cifra de afaceri medie în această zonă era de 56.000 de euro. Aveam doar o mie de companii din 670.000 care depăşesc 500.000 de euro. Anul acesta, numai din bugetul de stat, 92 de miliarde de lei reprezintă investiţiile, deci 20 de miliarde de euro, groso modo, se duc către investiţiile publice. Trebuie să ieşim din zona de finanţare a mediului de afaceri neonest şi mai ales a celui care creează distorsiuni şi competiţie neloială prin modul de comportament şi conduita comercială sau fiscală", a afirmat Adrian Câciu.

În ceea ce priveşte taxa de solidaritate, oficialul a precizat că este "exclusă", pentru că "trebuie să ne uităm mai întâi cum este aplicat regimul nostru fiscal".

"Taxa de solidaritate este exclusă. Trebuie să ne uităm mai întâi cum este aplicat regimul nostru fiscal. Există o carenţă structurală a economiei româneşti care se numeşte capitalul negativ din economie. În general e vorba despre micile companii care din diverse motive au ajuns în zona de capital negativ la nivel total agregat de 380 de milioane de lei, iar nimeni nu face nimic cu acest capital negativ. Trebuie să ajutăm acele companii cu capital negativ care merită salvate, dar într-o conduită care să nu mai încurce economia. Împreună cu dumneavoastră (mediul de afaceri, n.r.) vom face un parteneriat, o să creez un Colegiu consultativ la nivelul Ministerului Finanţelor. Plecăm de ideea următoare: casa noastră este şubredă pentru că nu are fundaţie de beton. Noi degeaba ne dorim o vilă când încă această colibă a noastră poate fi luată de orice viitură. Într-o ţară care îşi permite an de an să aibă 11% evaziune fiscală sau economie informală de 27% repetitiv, nu conjuctural, nu facem altceva decât să mergem spre mediul de afaceri şi spunem "Mai dă-mi o taxă". Nu asta trebuie să fie abordarea", a susţinut ministrul Finanţelor.

În viziunea acestuia, construcţia bugetului pentru anul viitor se face pentru a oferi mediului de afaceri predictibilitate.

"Bugetul se face acum pentru a oferi mediului de afaceri un instrument de predictibilitate, un instrument de plan de business pentru ce înseamnă investiţiile publice, un instrument de bugetare de business pentru stimulii economici care pot veni. O să fie foarte multe programe cu garanţii de stat. Nu suntem într-o situaţie foarte roz. Zona capitalului este într-una de suferinţă, din punctul meu de vedere. Din punct de vedere la economistului din mine, spun că investiţiile nu rezolvă întotdeauna problemele structurale ale unui business. Eu văd în completarea investiţiilor o abordare sectoriale a problemelor cu care ne confruntăm. Statul stă de ani de zile cu banii la uşă - fonduri europene. Statul s-a comportat întotdeauna ca un spectator. Nu consider că aceasta este calea corectă a actorului statal în raport cu mediul economic. Trebuie să fim parteneri", a declarat Câciu.

Intact Media Group organizează, joi, la Palatul Parlamentului, ediţia a V-a a evenimentului "Forumul Capitalului Românesc".