După jaful spectaculos al coifului și brățărilor dacice din Olanda, lumea culturală e zguduită de un nou furt: o brățară din aur din epoca faraonilor, veche de peste trei milenii, a dispărut din Muzeul Egiptean din Cairo și a ajuns, pentru o nimica toată, la topitorie. Cazurile seamănă izbitor: hoții au obținut câteva mii de euro, dar omenirea a pierdut artefacte cu o valoare istorică inestimabilă.
Autorităţile egiptene au anunţat joi arestarea a patru suspecţi, printre care o restauratoare a Muzeului Egiptean din Cairo, pentru furtul unei preţioase bijuterii din epoca faraonică, vândută pentru 3.400 de euro şi apoi topită într-un atelier din capitală, informează AFP.
Brăţara din aur, încrustată cu o mărgea sferică din lapis lazuli şi datând din timpul domniei lui Amenemope, faraon al celei de-a XXI-a dinastii (1070-945 î.Hr.), dispăruse din seiful laboratorului de restaurare al muzeului egiptean, potrivit Ministerului Culturii.
Conform mass-media locale, artefactul urma să fie transportat la Roma la sfârşitul lunii octombrie, pentru a fi expus în cadrul evenimentului "Comorile Faraonilor".
Podoaba faraonilor, vândută și topită
Ancheta a arătat că preţioasa brățară a fost furată din muzeu, vândută şi "topită împreună cu alte bijuterii", potrivit unui comunicat al Ministerului de Interne.
În înregistrările video făcute publice de autorităţi se poate vedea cum brăţara este schimbată într-o prăvălie pe un teanc de bacnote, apoi tăiată în două de cumpărător. În aceste imagini destul de neclare, pare că brăţara nu are mărgeaua care apărea în fotografia difuzată cu o zi înainte de autorităţi.
Potrivit comunicatului, experta în restaurare "a reuşit să fure brăţara în timp ce lucra în muzeu", după care a contactat un bijutier care a vândut-o patronului unui atelier de orfevrărie pentru 180.000 de lire egiptene (circa 3.100 de euro). Acesta a revândut-o unui topitor de aur pentru 194.000 de lire egiptene (aproximativ 3.400 de euro), potrivit Agerpres.
Printre hoți - o restauratoare a muzeului
Cei patru suspecţi au fost arestaţi şi şi-au recunoscut faptele, iar banii au fost confiscaţi, potrivit aceleiaşi surse.
Descoperită la Tanis, în delta estică a Nilului, brăţara fusese găsită în mormântul regelui Psusennes I, unde Amenemope a fost reînhumat după jefuirea primului său mormânt, a explicat Jean Guillaume Olette-Pelletier, doctor în egiptologie.
Printre piesele descoperite în cadrul acelor săpături se numără şi masca funerară din aur a regelui Amenemope, în prezent expusă la Muzeul Egiptean, alături de circa 170.000 de artefacte.
Acest incident survine cu puţin înainte de inaugurarea oficială a noului Mare Muzeu Egiptean (GEM), prevăzută pentru 1 noiembrie.
Furturile şi traficul de antichităţi nu sunt rare. În august, un fost medic egiptean, Ashraf Omar Eldarir, a fost condamnat la şase luni de închisoare în Statele Unite pentru introducerea frauduloasă pe teritoriul american a sute de artefacte egiptene, a relatat publicaţia The Art Newspaper.
Un tipar care se repetă
Același tipar se regăsește și în cazul României: în ianuarie 2025, patru brățări dacice din aur și celebrul coif de la Coțofenești au fost furate din Muzeul Drents din Olanda. Hoții au intrat prin explozie, au smuls piesele și au dispărut în câteva minute. Artefactele sunt în continuare de negăsit.
De la brățările dacice la cele faraonice, concluzia rămâne aceeași: aurul se poate topi, dar istoria nu mai poate fi refăcută.
Comentează