Traian Băsescu, fostul președinte al României, a dezvăluit ce armament și tehnică militară a dat România Ucrainei. Băsescu spune că țara noastră nu contribuie cu mulți bani, deși informațiile exacte nu sunt publice.
"Cei care au această obsesie cum și cu cât ajutăm Ucraina să se uite pe clasamentele făcute de companiile care se ocupă cu monitorizarea sumelor donate.
România este pe locul 21, în acest top. Dacă te iei după cât de îngrijorați suntem de câți bani le dăm ucrainenilor, România e pe locul 21. Le-am dat tancuri din al doilea Război Mondial, le-am dat parte din sistemul Patriot, poate ceva muniție, ceva proiectile de 155 cât am avut, deși noi nu prea avem artilerie. Suntem departe de a fi un mare contributor", a spus Traian Băsescu la B1 TV.
În UE se discută construirea unui perete anti-dronă, după recentele incidente cu drone rusești
Reprezentanți ai țărilor europene cu granițe apropiate de Rusia și Ucraina vor discuta, vineri, despre construirea unui „perete anti-dronă” pentru a acoperi golurile din apărare, după mai multe încălcări ale spațiului aerian, potrivit AP, conform Mediafax.
Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia lucrează la un proiect de scut anti-dronă, însă în martie, executivul Uniunii Europene a respins o cerere comună a Estoniei și Lituaniei pentru finanțare în vederea implementării acestuia.
De atunci, granițele Europei au fost tot mai mult testate de drone necontrolate. Rusia a fost acuzată pentru unele dintre incidente, însă neagă că ar fi făcut ceva intenționat sau că ar fi avut un rol în aceste evenimente.
Pe 10 septembrie, avioanele NATO au fost trimise pentru a doborî mai multe drone rusești care au încălcat spațiul aerian polonez, într-un răspuns costisitor la o amenințare relativ ieftină. Aeroporturile din Danemarca au fost temporar închise săptămâna aceasta după ce drone au fost zburate în apropiere.
Comisarul pentru Apărare al UE, Andrius Kubilius, prezidează discuțiile de vineri. Întâlnirea, prin videoconferință, va include aceste țări, împreună cu oficiali din Bulgaria, Danemarca, România și Slovacia, precum și reprezentanți ai Ucrainei și NATO.
Scopul este de a stabili ce echipamente au țările pentru a contracara intruziunile dronelor, ce resurse suplimentare ar putea fi necesare pentru a acoperi orice goluri de-a lungul flancului estic al NATO și ca Kubilius să identifice sursele de finanțare UE care ar putea sprijini efortul.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la începutul acestei luni că Europa „trebuie să răspundă apelului prietenilor noștri baltici și să construiască un perete anti-dronă”.
„Aceasta nu este o ambiție abstractă. Este temelia unei apărări credibile”, le-a spus von der Leyen parlamentarilor europeni.
Acesta ar trebui să fie, a spus ea, „o capacitate europeană dezvoltată împreună, desfășurată împreună și menținută împreună, care să poată răspunde în timp real. Una care să nu lase nicio ambiguitate cu privire la intențiile noastre. Europa va apăra fiecare centimetru al teritoriului său”.
Von der Leyen a adăugat că 6 miliarde de euro vor fi alocați pentru crearea unei alianțe anti-dronă cu Ucraina, ale cărei forțe armate folosesc vehiculele aeriene fără pilot pentru a provoca aproximativ două treimi din pierderile totale de echipamente militare suferite de forțele ruse.
Comentează