Transportul feroviar din România pierde teren în fața celui rutier din cauza unor diferențe majore de taxare și tratament economic, avertizează Gruia Stoica, președintele GRAMPET Group. Potrivit acestuia, politicile actuale favorizează transportul pe șosea, în ciuda impactului mai mare asupra infrastructurii și mediului, ceea ce duce la dezechilibre în piață și la scăderea competitivității sectorului feroviar.
Diferențe majore de taxare între feroviar și rutier
Gruia Stoica atrage atenția că sistemul actual de taxare din România avantajează clar transportul rutier, în timp ce operatorii feroviari suportă costuri mult mai ridicate.
„Am spus că transportul feroviar este viitorul. Realitatea arată însă că, în România, politicile actuale împing piața în direcția opusă. Avem un sistem în care feroviarul plătește semnificativ mai mult, iar rutierul mult mai puțin, deși impactul asupra infrastructurii și mediului este invers”, a declarat Stoica.
În prezent, transportul rutier este taxat prin sisteme de tip rovinietă, care permit utilizarea infrastructurii pe o anumită perioadă, indiferent de distanța parcursă. În schimb, transportul feroviar plătește pentru fiecare kilometru, prin taxa de utilizare a infrastructurii (TUI), la care se adaugă costuri suplimentare precum certificări, audituri, inspecții tehnice, personal de siguranță și alte cheltuieli operaționale.
„Diferența de tratament este evidentă: feroviarul plătește la kilometru, rutierul nu. Acest lucru generează un avantaj competitiv artificial pentru transportul rutier”, a subliniat acesta.
Sistemul TollRo nu rezolvă problema
Chiar și în perspectiva introducerii sistemului de taxare la distanță TollRo pentru transportul rutier, dezechilibrul ar urma să se mențină.
Nivelurile propuse sunt de 0,48 lei/km pentru autostrăzi și drumuri expres (camioane de peste 12 tone, EURO VI) și 0,24 lei/km pentru drumurile naționale. În aceste condiții, transportul feroviar ar rămâne mai puternic taxat, diferența fiind estimată la aproximativ 60% raportat la tona-kilometru.
„Cu alte cuvinte, chiar și după introducerea TollRo, trenul va continua să plătească mai mult decât camionul pentru utilizarea infrastructurii. Aceasta nu este o corecție, ci o perpetuare a dezechilibrului”, a menționat Gruia Stoica.
România, mai permisivă decât alte state din regiune
Datele prezentate arată că nivelul taxării transportului rutier în România este semnificativ mai scăzut decât în alte țări europene.
În Bulgaria taxarea este de aproximativ două ori mai mare, în Slovenia de trei ori mai mare, iar în Ungaria și Austria de circa șase ori mai mare decât în România.
În plus, transportatorii rutieri beneficiază de facilități fiscale, precum restituirea parțială a accizei la motorină, mecanism care nu există pentru transportul feroviar, deși acesta implică costuri energetice ridicate.
„Nu doar că feroviarul plătește mai mult pentru infrastructură, dar rutierul beneficiază și de facilități fiscale suplimentare. Este o dublă presiune asupra competitivității transportului feroviară”, a adăugat Stoica.
Probleme de control și concurență distorsionată
Pe lângă diferențele de taxare, piața este afectată și de practici neconforme în transportul rutier, precum depășirea limitelor de tonaj și controale insuficiente.
În alte state europene, politicile publice sunt orientate către echilibrarea pieței și încurajarea transportului feroviar. De exemplu, în Austria, legislația limitează transportul rutier al deșeurilor pe distanțe mai mari de 100 km, favorizând transportul pe cale ferată.
Pierderi masive pentru transportul feroviar
Dezechilibrele actuale se reflectă direct în structura pieței. Transportul rutier domină, cu aproximativ 88,4% din volumele transportate și 87,8% din totalul tone-kilometru.
În același timp, transportul feroviar a suferit o scădere drastică. Dacă imediat după Revoluție se transportau circa 220 de milioane de tone pe calea ferată, în 2024 volumul a ajuns la doar 43 de milioane de tone. În paralel, transportul rutier a atins aproximativ 323 de milioane de tone.
Această evoluție contravine obiectivelor Pactului Verde European, care vizează reducerea cu 90% a emisiilor din transporturi până în 2050, în condițiile în care transportul rutier generează circa 70% din emisiile sectorului.
Apel la reforme și dialog instituțional
Pentru corectarea dezechilibrelor, Gruia Stoica propune o serie de măsuri, printre care recalibrarea sistemului TollRo, reducerea taxei TUI pentru transportul feroviar, direcționarea veniturilor din taxarea rutieră către infrastructura feroviară, intensificarea controalelor privind supra-tonajul și politici clare de transfer către transportul feroviar.
„Este momentul pentru un dialog real între operatorii feroviari, Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor. Nu cerem tratament preferențial, ci un cadru echitabil. Dacă nu corectăm aceste diferențe, România va continua să stimuleze transportul rutier în detrimentul unui sistem mai eficient și mai sustenabil”, a concluzionat președintele GRAMPET Group.
Comentează