Plenul reunit al Parlamentului se întrunește joi, de la ora 11:00, pentru prezentarea celor patru moțiuni de cenzură depuse de AUR. Dezbaterile și votul sunt programate duminică, 7 septembrie.
AUR justifică ofensiva parlamentară prin „abuzurile legislative și măsurile de austeritate” adoptate de Cabinetul Ilie Bolojan prin angajarea răspunderii, „fără dezbatere, consultări sau vot”. Luni, Guvernul și-a angajat răspunderea pe cinci proiecte din „Pachetul 2 de reformă”, prezentate în cinci ședințe succesive ale Camerelor reunite. Doar patru dintre cele cinci proiecte sunt atacate, AUR anunțând că nu va depune moțiune de cenzură pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraților. Astfel, începând de joi, proiectul se consideră adoptat, urmând ca titularii sesizării CCR să poată face acest lucru în termen de două zile.
Constituția (art. 114) prevede că, dacă în trei zile de la prezentarea proiectelor este depusă și adoptată o moțiune de cenzură, Guvernul este demis. În lipsa unei moțiuni admise, proiectele pentru care Executivul și-a angajat răspunderea sunt considerate adoptate, cu amendamentele primite de la Guvern.
1) „Politici de austeritate care subminează sistemul de sănătate” – acces restrâns, finanțare fragilă, autonomie medicală limitată
Prima moțiune acuză „Pachetul 2” la capitolul sănătate că ascunde măsuri de austeritate sub retorica „grijii pentru pacient” și „respectului pentru medici”. Textul susține că limitarea decontărilor la o singură investigație de înaltă performanță pe an pentru pacienții cronici contravine ghidurilor clinice și riscă diagnostice tardive, complicații și costuri mai mari prin spitalizări. În planul furnizării, introducerea unui „coeficient pozitiv” doar pentru unitățile publice ar discrimina laboratoarele și clinicile private, crescând listele de așteptare, în special în județele unde capacitatea privată depășește 50%.
Pe segmentul medicamentelor, moțiunea atrage atenția că nivelul taxei clawback ar împinge de pe piață genericele ieftine, lovind pacienții cu venituri mici și obligând sistemul să compenseze cu variante mai scumpe. Pentru medicina de familie, modificarea raportului capitatie/servicii (20%/80%), fără creșterea valorii punctului pe serviciu și a plafonului zilnic de decontare, ar conduce – potrivit organizațiilor profesionale citate – la scăderi de până la 20% ale veniturilor cabinetelor, cu risc de închidere în mediul rural și accelerarea exodului profesional.
În spitale și ambulatoriu, moțiunea contestă obligarea medicilor spitalicești la activitate zilnică în ambulatoriu fără resurse suplimentare, regula reinternării în 48 de ore (cu costuri imputate spitalelor private) și amânarea creșterii punctului pe serviciu în ambulatoriu (rămas la 5 lei, cu majorarea la 8 lei împinsă spre 2026–2027). La nivel normativ, critică introducerea obligației de a prescrie doar din lista de compensate, pe motiv că subminează independența deciziei clinice și relația medic–pacient. Concluzia documentului: un „pachet de austeritate deghizat”, cu șapte cerințe-cheie (de la eliminarea limitării investigațiilor la politici diferențiate de clawback și renunțarea la obligațiile suplimentare pentru specialiști).
2) „Opriți politizarea companiilor publice! Opriți batjocorirea proprietății statului!” – guvernanță sau consolidarea controlului politic?
A doua moțiune țintește proiectul de modificare a OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă, pe care îl prezintă drept o „îmbunătățire” doar la nivel declarativ, în fapt o întărire a controlului politic asupra întreprinderilor publice. Textul invocă exemple notorii de numiri controversate din ultimul deceniu pentru a argumenta că selecția managementului a rămas puternic politizată. Procedural, angajarea răspunderii Guvernului pe cinci legi într-o zi este calificată drept „terorism legislativ”, cu eludarea deliberării parlamentare, deși coaliția ar avea voturile pentru procedura obișnuită.
Pe fond, moțiunea critică extinderea atribuțiilor Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), sugerând că instituția devine un instrument politic pentru validarea numirilor, inclusiv în companii cu acționariat mixt. Alte ținte: impunerea prezenței unui funcționar public în conduceri (cu experiență minimă cerută în administrarea companiilor), plafonarea „populistă” a remunerațiilor directorilor (care, spune textul, descurajează candidații competenți) și acordarea unei ponderi covârșitoare indicatorilor financiari în evaluări, deși multe companii operează în piețe reglementate, unde tarifele se schimbă politic.
Documentul mai reclamă tratamente asimetrice privind drepturile acționarilor minoritari și spune că reducerea formală a numărului de membri în consilii nu schimbă realitatea deciziei politice. Ca impact, moțiunea anticipează perpetuarea clientelismului și pierderea de oportunități pentru tineri și sectoare precum turismul balnear și sportul, îndemnând Parlamentul să respingă proiectul și să demită Guvernul.
3) „Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE și ANCOM rămân instituții captive” – arbitrii piețelor, între salarii mari și rezultate contestate
A treia moțiune vizează autoritățile administrative autonome – ASF (asigurări/pensii private), ANRE (energie) și ANCOM (telecom), pe care le acuză de „corupție, incompetență și rea-voință”, protejate printr-un pachet de „eficientizare” care menține sinecurile și salariile „colosale”, dar taie din zona de control. La ASF, autorii reiau lista falimentelor din RCA din ultimul deceniu și pun la socoteală sumele plătite de Fondul de Garantare, susținând că piața este din nou instabilă, cu întârzieri la plăți către service-uri și scumpiri după ieșirea din plafonare. În pensiile private, reproșul este că nu există plafonări de comisioane sau ținte de performanță, în timp ce salarizarea internă ar rămâne semnificativ peste media economiei.
Pentru ANRE, moțiunea afirmă că România – deși mare producător – s-a confruntat cu prețuri înalte la energie, pe fondul unui mix „toxic”, al volatilității tarifelor reglementate (de la distribuție la servicii de sistem) și al absenței unei strategii pentru momentul încetării plafonării la gaze (1 aprilie 2026). Se invocă niveluri ale stocurilor sub anul precedent și posibile importuri suplimentare în iarna 2025–2026. Moțiunea cere înlocuirea integrală a conducerii autorității prin concursuri meritocratice.
În cazul ANCOM, textul acuză capturarea politică și o alunecare spre „poliția internetului”, prin extinderea atribuțiilor dincolo de rolul tehnic de reglementator al pieței și infrastructurii de comunicații. Concluzia este că pachetul legislativ nu reformează instituțiile-cheie ale piețelor, ci validează „business as usual”, cu costuri pentru consumatori (energie), șoferi și firme (RCA), respectiv pentru libertatea de exprimare. Solicitarea finală: demiterea Guvernului și resetarea instituțională a celor trei autorități.
4) „Opriți sărăcirea românilor! Tăiați de la voi, nu de la ei!” – fiscalitate accelerată, digitalizare cu forța și costuri sociale
A patra moțiune atacă pachetul fiscal-bugetar în ansamblu, acuzând Guvernul că aplică măsuri neanunțate în campanie (de la reducerea sumelor retrase din Pilonul II și majorarea TVA/accizelor, la modificări pentru microîntreprinderi, CASS pentru coasigurați/pensionari, capital social minim mult crescut, impozite pe dividende și proprietate). Metoda – angajarea răspunderii pe cinci proiecte – e calificată drept ocolire a deliberării parlamentare. Autorii invocă și efecte de imagine externă după avertismentul privind riscul de incapacitate de plată, pe care îl consideră „marketing negativ” la adresa României.
Pe conținut, moțiunea critică taxarea vehiculelor grele în funcție de kilometri și geolocalizare (impact pe transportatori), creșterea impozitelor locale și pe locuințe, precum și o așa-zisă favorizare a corporațiilor prin „fereastra” de deduceri de până la 1% din cifra de afaceri pentru tranzacții intra-grup, în timp ce companiile românești ar suporta integral impozitul minim pe cifra de afaceri. Sunt vizate și măsuri „administrative”: creșterea de 500 de ori a capitalului social minim, conversii obligatorii de creanțe în acțiuni pentru firme subcapitalizate, POS și cont bancar obligatoriu pentru foarte mici întreprinzători și PFA – toate prezentate ca birocrație fără câștig fiscal clar.
În zona socială, documentul respinge ridicarea plafonului pentru CASS la independenți (cu efecte asupra profesiilor liberale și clasei de mijloc), reintroducerea taxelor consulare (percepută ca penalizare a diasporei) și majorarea impozitelor pentru autoturisme vechi (măsură considerată antisocială în lipsa alternativelor de finanțare pentru achiziții mai puțin poluante). Moțiunea acuză ignorarea avizelor specialiștilor (CES, Consiliul Fiscal, mediul academic) și invocă încălcări de principii europene privind transparența, predictibilitatea și nediscriminarea fiscală. Verdictul politic: pachetul „sărăcește” gospodăriile și mediul antreprenorial autohton, iar Guvernul ar trebui demis.
Ce urmează
Joi, la ora 11:00, plenul reunit ia act de cele patru moțiuni; potrivit art. 114 din Constituție, adoptarea uneia dintre ele în termenul legal atrage demiterea Guvernului. Duminică, 7 septembrie, moțiunile intră la dezbatere și vot. Dacă niciuna nu trece, proiectele pentru care Executivul și-a angajat răspunderea rămân adoptate, în forma acceptată de Guvern.
Comentează