Armata din Myanmar se opune unei eventuale anchete a CPI asupra deportării etnicilor rohingya

Armata din Myanmar s-a opus joi solicitării procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI), care doreşte o anchetă privind presupusa deportare a etnicilor rohingya din acest stat, relatează AFP potrivit Agerpres.

"Armata şi guvernul nu au neglijat problema şi au încercat să ia măsuri împotriva celor care au comis acte de violenţă", a declarat joi pentru France Presse purtătorul de cuvânt al armatei din Myanmar, generalul de brigadă Zaw Min Tun.

"Myanmar are o comisie de anchetă care studiază aceste lucruri şi ei (judecătorii CPI) trebuie să respecte ceea ce facem", a afirmat el, adăugând că "ingerinţa CPI aduce atingere demnităţii" ţării şi armatei sale.

Peste 740.000 de etnici rohingya au fugit în Bangladeshul vecin în 2017 din cauza violenţelor armatei din Myanmar, calificate drept "genocid" de către anchetatorii ONU.

Procuroarea CPI Fatou Bensouda a deschis o anchetă preliminară în septembrie 2018, după ce curtea cu sediul la Haga s-a declarat competentă pentru a ancheta asupra presupusei deportări a acestei minorităţi musulmane, care ar putea constitui o crimă împotriva umanităţii.

Fatou Bensouda a trecut miercuri la o etapă superioară, depunând la CPI o cerere de deschidere a unei anchete aprofundate. Ţine acum de judecătorii desemnaţi pentru acest caz să autorizeze sau nu deschiderea unei astfel de anchete, notează AFP.

Deşi Myanmar nu este un stat membru al Statutului de la Roma, tratatul fondator al CPI, aceasta s-a declarat competentă pentru a ancheta asupra presupusei deportări a rohingya în Bangladesh, care este un stat afiliat. Myanmar a respins "cu fermitate" această decizie a CPI, denunţând un "fundament juridic îndoielnic"