Arhitectul japonez Shigeru Ban trage un semnal de alarmă asupra adăposturilor de urgenţă

Pandemia de coronavirus ar trebui să încurajeze lumea să regândească modul de adăpostire a populaţiei în situaţii de catastrofe naturale, susţine arhitectul japonez Shigeru Ban, cunoscut în special pentru structurile sale temporare realizate din materiale uşoare, precum hârtia, relatează joi AFP potrivit Agerpres.

În cazul producerii unor cutremure, tsunami, furtuni violente sau inundaţii în timpul unei pandemii ''centrele de evacuare reprezintă locuri cu risc ridicat'' de infectare din cauza mulţimilor de oameni, a avertizat arhitectul japonez în vârstă de 62 de ani, intervievat de AFP. ''Gestionarea situaţiei cu câteva zile întârziere ar fi devastatoare'', a adăgat el, recomandând prin urmare să se anticipeze infrastructuri adaptate.

Arhitectul şi echipele sale au proiectat spaţii individuale, despărţite prin draperii suspendate din tuburile lungi de hârtie - un sistem spartan, dar flexibil, testat recent într-o sală de sport din oraşul Yokohama (sud-vestul Tokyo) - pentru adăpostirea persoanelor vulnerabile în timpul pandemiei de COVID-19.

Autorităţile japoneze, spre exemplu, au fost atât de acaparate de criza sanitară încât nu au anticipat scenariul unui dezastru natural în perioada unei pandemii, potrivit arhitectului. ''Abia recent oamenii au început să se întrebe ce ar fi de făcut în caz de seism'', a spus el. "Ştiu că nu este uşor, dar cred că trebuie să reflectăm la acest lucru", a insistat el.

Laureat în 2014 al Premiului Pritzker - cea mai prestigioasă distincţie oferită în domeniul arhitecturii - Shigeru Ban propune soluţii inovatoare pentru adăposturi de urgenţă de peste un sfert de secol şi în toate colţurile lumii, din Japonia până în Turcia, în Haiti sau în Rwanda.

Emoţionat de primăvară

Arhitectul este cunoscut în special pentru ''catedrala de carton'' din Christchurch, o structură semi-temporară construită după cutremurul devastator din 2011 din Noua Zeelandă.

El a proiectat de asemenea şi clădiri permanente, spre exemplu în Franţa, la muzeul de artă contemporană Centrul Pompidou-Metz, sau sala de spectacole La Seine Musicale din Boulogne-Billancourt, împreună cu asociatul său, Jean de Gastines.

În martie, Shigeru Ban trebuia să zboare la Paris, unde se află biroul său european, însă a renunţat în ultima clipă la deplasarea sa iminentă înainte de aplicarea măsurilor de izolare în Franţa. De atunci, nu a încetat să lucreze, şapte zile pe săptămână. Biroul său din Tokyo se află la doar cinci minute de mers pe jos de locuinţa sa. ''Nu fac decât să muncesc. Nu am hobby-uri şi nu fac nimic special din cauza situaţiei în care ne aflăm'', a spus el.

Acest timp suspendat este totuşi o oportunitate pentru el de a analiza mediul înconjurător şi ritmul anotimpurilor din Japonia, pentru prima dată după o eternitate. ''Probabil că este prima dată în 16 ani în care rămân în Japonia timp de mai bine de o lună. Am fost foarte emoţionat de frumuseţea sosirii primăverii'', a mărturisit el.

Mirajul tehnologiei

Îi lipseşte însă munca pe teren. ''Este periculos să încerci să rezolvi totul cu ajutorul tehnologiei. Este greşit să crezi că nu este necesar să ne întâlnim personal pentru că avem videoconferinţa'', a atras atenţia arhitectul.

''Realizarea modelelor 3D pe un computer nu are nimic de-a face cu crearea unei machete reale sau cu fabricarea unui obiect cu materialele în mână'', a subliniat arhitectul adăugând că ''trebuie să poţi crea simţind materialele şi greutatea lor''.

El a deplâns de asemenea lipsa de deschidere faţă de lumea studenţilor japonezi, o atitudine riscantă care, în opinia sa, poate fi agravată de pandemie. ''Ar fi cu adevărat grav dacă studenţii japonezi s-ar complace şi nu ar mai pleca în străinătate sub pretextul că sunt bine în Japonia. Asta mă îngrijorează cel mai mult'', a mai spus el. ''Este necesar mai mult ca oricând să se întoarcă spre exterior, să se amestece şi să interacţioneze cu diferite persoane'', a insistat arhitectul care a studiat în Statele Unite.

Japonia a fost relativ puţin afectată de pandemie, cu circa 17.000 de cazuri de contaminare înregistrate şi 900 de decese de la începutul crizei sanitare.

Guvernul a declarat stare de urgenţă în aprilie şi a relaxat treptat măsurile de izolare, începând din a doua jumătate a lunii mai.