România intră într-o perioadă extrem de vulnerabilă din punct de vedere economic, după ani de cheltuieli bugetare accelerate, avertizează consilierul BNR, Eugen Rădulescu. Acesta susține că statul a risipit resursele care ar fi trebuit păstrate pentru situații de criză, iar în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, lipsa banilor din Fondul de rezervă lasă țara fără instrumente de reacție.
„Fondul de rezervă a fost tocat pe nimic”
„Tot Fondul de rezervă al Guvernului a fost tocat pe nimic. Fondul de rezervă trebuie cheltuit numai și numai pentru crize. Acum trebuia să avem bani în Fondul de rezervă ca să putem să atenuăm criza din Golf. Ne-am trezit că nu avem niciun glonț.
Nu mai avem nicio resursă bugetară. În momentul în care ai un deficit atât de mare bugetar care se corelează cu un deficit aproape la fel de mare de cont curent, asta înseamnă că țara trăiește cu mult deasupra mijloacelor sale. Creșterile de salarii, de pensii, de investiții, toate cele care au fost până în 2025, în prima jumătate a lui 2025, s-au bazat pe o îndatorare fără limită. Această îndatorare fără limită are o limită.
Vine ziua în care nu mai primești bani. Noi anul acesta vom plăti 3% din PIB numai dobânzi. Știți ce înseamnă asta? Mai mult decât toate cheltuielile pentru învățământ. Și această sumă nu va scădea, va crește, pentru că în clipa în care ai un deficit pe care speri să poți să-l aduci la 6,2% din PIB, care înseamnă mai mult decât dublu nivelului prevăzut de Tratatul de la Maastricht, atunci datoria va continua să crească”, a afirmat Rădulescu, la Digi24.
Ani de politici „imprudente” și deficit record
Rădulescu a explicat că problemele actuale sunt rezultatul unor decizii luate în ultimii ani, începând cu 2017, când disciplina bugetară a fost abandonată.
Potrivit acestuia, deși România a trecut prin crize majore – pandemia și criza energetică – cheltuielile nu au fost temperate, ci au crescut constant, ajungând la un nivel critic în 2024, când deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB, într-un an fără șocuri economice majore.
Dobânzi în creștere și risc pentru economie
Consilierul BNR atrage atenția că nivelul ridicat al deficitului și al datoriei publice va continua să pună presiune pe economie.
România a reușit temporar să reducă dobânzile sub pragul de 6%, însă evoluțiile recente riscă să inverseze această tendință. În lipsa unor măsuri de corecție, costurile de finanțare vor crește, iar statul va plăti tot mai mult pentru împrumuturi.
De asemenea, acesta subliniază că reducerea deficitului bugetar este esențială pentru stabilitatea economică, avertizând că actualul nivel reprezintă o problemă gravă pentru viitorul țării.
Presiuni suplimentare: pensii și populație activă în scădere
Pe termen mediu, situația se poate complica și mai mult. Rădulescu avertizează că valul de pensionări al generației „decrețeilor” va duce la scăderea numărului de contribuabili și la creșterea numărului de beneficiari de pensii.
În acest context, el consideră necesară o reformă administrativ-teritorială, după modelul discutat în Republica Moldova, pentru reducerea costurilor din sectorul public.
Riscul unei crize politice cu efecte economice
În ceea ce privește scena politică, expertul avertizează că o eventuală criză politică ar putea declanșa rapid o criză economică severă.
Declarațiile vin în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare, după ce Sorin Grindeanu a sugerat posibilitatea ca PSD să preia mai devreme funcția de premier.
Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan susține că, în ciuda disputelor publice, partidele din coaliție au colaborat eficient pentru obiective majore precum aderarea la OCDE și implementarea PNRR.
Comentează