Angela Cristea: Acquis-ul comunitar nu va fi abuzat din cauza unor interese străine de obiectivele iniţiale

Comisia Europeană ia măsuri, mai mult sau mai puţin vizibile, atunci când directivele UE sunt folosite ca scuză pentru urmărirea unor interese care nu au de-a face cu spiritul sau litera legislaţiei europene, a declarat, marţi, şeful Reprezentanţei CE în România, Angela Cristea, informează Agerpres.

"Observăm şi noi că există uneori tendinţa de a fi folosite directivele Uniunii Europene sau acquis-ul, în general, ca scuză, pentru urmărirea unor interese care nu au nimic de-a face nici cu spiritul, nici cu litera legislaţiei europene şi vă asigurăm că luăm măsuri când vedem că se întâmplă. Uneori mai vizibile, alteori mai puţin vizibile intervenţiile noastre, dar nu vom lăsa acquis-ul comunitar să fie abuzat pentru interese care sunt străine de obiectivele pe care le-am urmărit noi în momentul în care am adoptat acea legislaţie", a afirmat Cristea.

Precizările au fost făcute în cadrul unei conferinţe organizate de Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru a prezenta raportul FRA privind provocările cu care se confruntă organizaţiile societăţii civile care lucrează în domeniul drepturilor omului în UE, publicat la începutul anului. Declaraţia Angelei Cristea a venit ca răspuns la un comentariu al preşedintelui Expert Forum, Sorin Ioniţă, care a atras atenţia asupra modului în care este transpusă în legislaţia română directiva privind combatarea spălării banilor.

"După cum ştiţi, avem un aparat de produs legislaţie europeană destul de activ şi urmărim punerea în aplicare a acestei legislaţii europene şi, în momentul în care vedem că aceasta nu se întâmplă corect, deci în spiritul şi litera legii, avem mai multe instrumente. Unul, pe care probabil îl cunoaşteţi, este cel de infringement, de punere în întârziere, spunem noi, a implementării legislaţiei europene şi avem şi dialogurile structurate în cadrul mai multor mecanisme, cel mai cunoscut din România fiind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, unde ne facem de obicei cunoscută opinia, în raportul anual pe care îl elaborăm. Ultimul raport a fost în noiembrie 2017 şi atunci am spus că peste un an vom avea un nou raport, deci acolo vom dezvolta mai mult aceste subiecte", a explicat Angela Cristea, răspunzând unei alte întrebări.

În discursul său introductiv, Cristea a mai arătat că prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, vorbeşte despre "un triunghi virtuos al democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale" şi că niciuna dintre aceste componente nu ar trebui să încerce să se dezvolte în detrimentul alteia.

"Cheia este exact să se găsească acest echilibru între funcţionarea democraţiei, statul de drept şi respectul pentru drepturile fundamentale. Aici, rolul societăţii civile este foarte important, pentru că, pe de o parte, societatea civilă poate contribui la formularea de politici publice, are o expertiză şi foarte adesea este cel mai aproape de cetăţean, deci ştie mai bine decât oricine altcineva care sunt nevoile acestuia. Pe de altă parte, funcţionează ca un câine de pază al democraţiei şi ţine răspunzători guvernanţii pentru felul în care se ocupă de problemele cetăţii. Nu în ultimul rând, are un rol foarte important în livrarea de servicii sociale pentru societate în general şi, în special, pentru grupurile dezavantajate", a spus ea.

Potrivit Angelei Cristea, în democraţiile mai tinere, de multe ori guvernanţii se simt ameninţaţi dacă societatea civilă îi critică şi există tendinţe de a limita şi de a controla activitatea ONG-urilor.

"Am văzut acest fenomen acutizându-se, ca un efect al crizei financiare din 2008 - 2014. Am văzut o creştere a mişcărilor antisistem. De asemenea, o creştere a discursului populist, o creştere a intoleranţei şi o limitare, în general, a spaţiului de funcţionare pentru societatea civilă (...) în principal prin măsuri legislative şi administrative, prin limitarea accesului la finanţare şi, de multe ori, printr-un discurs public, inclusiv din partea actorilor politici, care tindea să transforme societatea civilă într-un fel de ţap ispăşitor pentru problemele care apăreau în societate. Răspunsul Comisiei a fost de a reveni, dacă vreţi, la o practică pre-aderare, şi anume de a avea programe de finanţare pentru societatea civilă, pentru că în filosofia UE, odată ce un stat aderă la Uniune, se consideră că marile probleme în acest domeniu au fost rezolvate şi atunci nu mai e nevoie de o finanţare masivă pentru societatea civilă. Or, evoluţiile din ultimii ani, şi mai ales din această regiune a Europei, ne arată că este nevoie, în principal, prin finanţare să sprijinim societatea civilă", a menţionat Cristea.