Ambasadorul Chinei la București - România a obţinut rezultate fructuoase la Summit-ul de la Dubrovnik

Ambasadorul Republicii Populare Chineze la Bucureşti, Jiang Yu, apreciază că România a obţinut "rezultate fructuoase" la Summit-ul Şefilor de Guvern ai formatului cooperării 16+1/Europa Centrală şi de Est - R. P. Chineză, desfăşurat pe 12 aprilie la Dubrovnik (Croaţia), unde au fost semnate trei acorduri bilaterale.

"România a obţinut rezultatele fructuoase în acest summit. În prezenţa diferiţilor şefi de guvern, China şi România au semnat trei acorduri importante: Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea unui Grup de lucru la nivel de experţi pentru promovarea comerţului nerestricţionat, Protocolul sanitar veterinar pentru siguranţa alimentelor privind exportul de miere de albine din România în China şi Acordul de cooperare între China Development Bank şi Eximbank România privind garantarea creditelor. Aceste acorduri sunt greu de câştigat, reflectând importanţa deosebită acordată de guvernul chinez dezvoltării relaţiilor cu România. În următorul pas, China va continua să colaboreze îndeaproape cu România şi să acorde o atenţie deosebită punerii în aplicare a rezultatelor, aducând un adevărat sentiment de câştig celor două popoare", se arată într-un comunicat transmis de Ambasada Republicii Populare Chineze.

Jiang Yu reaminteşte că la cea de-a opta reuniune a şefilor de guvern în formatul de cooperare 16+1, prim-ministrul Viorica Dăncilă a avut o întrevedere cu premierul Chinei, Li Keqiang.

"La acest summit, şefii de guvern din China şi ţările din Europa Centrală şi de Est au discutat planul important de cooperare pe tema Construirii Noilor Poduri prin Deschidere, Inovare şi Parteneriat şi au obţinut rezultate fructuoase. Primul rezultat este publicarea în comun a Liniilor Directoare Dubrovnik, care a transmis o poziţie clară privind menţinerea multilateralismului şi a făcut planuri concrete pentru activităţile de anul viitor. Al doilea este realizarea a 39 de acorduri de cooperare în domeniul infrastructurii, al energiei, al finanţelor, al culturii şi al inspecţiei calităţii", se arată în comunicat.

Conform aceleiaşi surse, alte două elemente importante ale acestei reuniuni au fost: intrarea oficială a Greciei în familia 16+1, demonstrând că acest format "nu este un cerc închis şi exclusiv, ci o platformă mare, deschisă şi transparentă", precum şi dezvelirea Plăcii memoriale a Centrului de Parteneriat Global, care va oferi servicii de consultanţă întreprinderilor pentru lărgirea cooperării în domeniul comerţului şi investiţiilor.

Jiang Yu adăugă că formatul cooperării 16+1 "s-a născut în perioada declinului economiei mondiale şi a fost o alegere istorică" pentru China şi ţările din Europa Centrală şi de Est.

"În ultimii 7 ani, acest format s-a bazat întotdeauna pe principiile deschiderii, eficacităţii şi incluziunii şi a oferit mai multe opţiuni de cooperare ţărilor din Europa Centrală şi de Est, cu rezultate pronunţate şi remarcabile. (...) Părţile formatului cooperării s-au reunit în mod regulat şi au publicat linii directoare de acţiune, construind mai mult de 20 de mecanisme de cooperare pentru economie, comerţ, energie, agricultură şi localităţi etc", precizează aceeaşi sursă.

Conform comunicatului, în contextul scăderii comerţului mondial, volumul total al schimburilor dintre China şi cele 16 ţări din Europa Centrală şi de Est a atins 82,23 miliarde de dolari SUA în 2018, cu o creştere de aproape 60% faţă de anul 2012 şi o creştere de 21% faţă de anul precedent. Companiile chineze au investit peste 10 miliarde de dolari SUA în ţările din Europa Centrală şi de Est în domenii cum ar fi producţia de maşini, finanţe, industria chimică şi aviaţie etc.

"În ultimii ani, o serie de ţări din Europa Centrală şi de Est au aplicat scutirea de viză pentru cetăţenii chinezi şi multe oraşe din Europa Centrală şi de Est au deschis zboruri directe cu China. Din ce în ce mai mulţi turişti chinezi se gândesc la o călătorie în Europa Centrală şi de Est în orice moment doresc. În 2018, numărul vizitatorilor turistici dintre China şi Ungaria a ajuns la 280.000, iar cel dintre China şi Cehia a ajuns la 650.000, arătând o creştere explozivă. Schimburile strânse de persoane au sporit vitalitatea cooperării în domeniul culturii şi educaţiei, contribuind la apropierea sentimentală a poporului şi o prietenie mai profundă", menţionează ambasadorul.

Jiang Yu subliniază că Europa Centrală şi de Est reprezintă "o punte şi legătură între China şi Europa" şi "o verigă-cheie pentru aprofundarea Parteneriatului strategic cuprinzător China-UE".

"Practica a dovedit că formatul cooperării 16+1 a devenit o platformă plină de vitalitate de cooperare transregională Asia-Europa, a deschis o nouă cale de cooperare dintre China şi ţările europene şi a propulsat foarte mult dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre China şi ţările Europei Centrale şi de Est şi a relaţiilor China-UE. Am încredere că, prin eforturile comune ale tuturor părţilor, formatul cooperării 16+1 va continua să se dezvolte, ca o punte de curcubeu între Asia şi Europa, aducând în continuare noi beneficii poporului chinez şi popoarelor ţărilor Europei Centrale şi de Est", se mai arată în comunicat.

Premierul Viorica Dăncilă a participat pe 12 aprilie, la Dubrovnik, la deschiderea Forumului Economic şi Comercial, în marja Summitului şefilor de Guvern ai formatului cooperării 16+1/ Europa Centrală şi de Est - R. P. Chineză, în cadrul reuniunii fiind inaugurat şi site-ul web al Mecanismului de Coordonare a IMM-urilor în formatul 16+1, administrat de Croaţia.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, au participat la Forum, alături de premierul Viorica Dăncilă, viceprim-ministrul Viorel Ştefan, coordonatorul Comitetului interministerial pentru proiectele de cooperare economică cu R. P. Chineză, şi ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea.