Două lacuri mari din Republica Democratică Congo eliberează dioxidul de carbon care a fost stocat timp de mii de ani în turbăriile din proximitatea lor, ceea ce ar putea reprezenta o ameninţare pentru stabilitatea climatică, au anunţat oamenii de ştiinţă, informează marţi Reuters, potrivit Agerpres.
Turbăriile tropicale, care joacă un rol crucial în regularizarea climei, ar trebui să îşi păstreze stocurile de carbon în siguranţă timp de milenii, potrivit cercetătorilor de la universitatea ETH Zurich, al căror studiu a fost publicat în revista Nature Geoscience.
Totuşi, oamenii de ştiinţă de la ETH Zurich au descoperit că până la 40% din emisiile de dioxid de carbon ale lacurilor Mai Ndombe şi Tumba provin mai degrabă din străvechi depozite de turbă, unele cu o vechime de circa 3.000 de ani, decât din materiile vegetale recente.
"Am fost surprinşi să descoperim că străvechiul carbon este eliberat prin acele lacuri", a declarat autorul principal al studiului, Travis Drake.
"Rezervorul de carbon are o scurgere, ca să zic aşa, prin care carbonul străvechi evadează", a adăugat Matti Barthel, coautor al studiului.
Deocamdată este neclar modul în care carbonul se deplasează din turbării în cele două lacuri. Cercetătorii spun că acest fenomen s-ar putea înrăutăţi odată cu schimbările climatice sau cu modificările ce privesc utilizarea terenurilor, precum transformarea pădurilor în câmpuri agricole, care sporesc condiţiile de secetă.
Turba, formată prin acumularea de materie vegetală moartă, nu se descompune atunci când este îmbibată cu apă, dar atunci când se usucă, microorganismele care descompun materia vegetală revin la viaţă şi carbonul este degajat din nou în atmosferă.
Mlaştinile şi turbăriile din Bazinul Congo acoperă doar 0,3% din suprafaţa uscatului de pe Terra, însă ele deţin o treime din carbonul stocat în turbăriile tropicale terestre, făcând ca această regiune să fie un rezervor major de carbon la nivel global.
Zona reprezintă una dintre cele mai puţin studiate regiuni împădurite din lume, iar oamenii de ştiinţă sunt de părere că va fi nevoie de mult mai multe studii pentru a înţelege modul în care se schimbă aceste ecosisteme vaste.
Comentează