Alertă în Islanda - O regiune vulcanică dă semne de trezire după opt secole

Vulcanologii islandezi, în alertă de săptămâna trecută, încearcă să descifreze misterele din spatele unei activităţi seismice neobişnuite din apropiere de Reykjavik, în regiunea unei peninsule vulcanice în stare latentă de aproape opt secole, relatează miercuri AFP.

Forma sa conică, uşor neliniştitoare, este prima formă de relief pe care turiştii o observă la sosirea pe aeroportul din Islanda. La 25 de kilometri de capitală, micul munte vulcanic Keilir şi împrejurimile sale sunt analizate de câteva zile pentru a se afla dacă lava erupe - sau nu. O ipoteză considerată foarte probabilă la jumătatea săptămânii trecute, după o serie de numeroase cutremure, de mică intensitate, asociate cu afluxuri subterane de magmă, dar care în prezent ridică semne de întrebare.

"Acest lucru trebuie luat întotdeauna în serios", a declarat pentru AFP Thorbjörg Ágústsdóttir, specialistă în seismologie în cadrul instituţiei publice de cercetare geoştiinţifică ISOR.

Conform celor mai recente date, magma este la doar un kilometru de suprafaţă.

"Este cu adevărat aproape", a admis Thorvaldur Thórdarson, vulcanolog la Şcoala de Inginerie şi Ştiinţe ale Naturii.

Potrivit specialiştilor, o posibilă erupţie ar putea avea loc printr-o crăpătură situată între Keilir şi muntele apropiat, Fagradalsfjall, într-o zonă nelocuită.

A trecut mai bine de un an de când au fost observate semne de trezire ale zonei, însă un cutremur important, cu magnitudinea 5,7, care a avut loc la 24 februarie, a fost cel care a semnalat un posibil episod semnificativ.

De atunci, aproape 34.000 de mişcări telurice au fost detectate în Peninsula Reykjanes de reţeaua seismică a Institutului Meteorologic Islandez, ceva nemaiauzit de la debutul monitorizării digitale, în 1991.

După două zile de acalmie, activitatea seismică s-a intensificat în noaptea de marţi spre miercuri.

"După cum am aflat, se poate manifesta în etape", a avertizat Sara Barsotti, coordonatoare a riscurilor vulcanice.

Cea mai vastă şi mai activă regiune vulcanică din Europa, Islanda dispune de o reţea de monitorizare seismică excepţională.

Însă, misterele persistă, mai ales în condiţiile în care ultima erupţie din această regiune din sud-vestul insulei datează din secolul al XIII-lea.

"Nu cunoaştem cum se pregătesc sistemele vulcanice ale Peninsulei Reykjanes pentru o erupţie. Ce tipuri de semnale de avertizare timpurie le sunt asociate? Cât durează? Nu ştim pentru că nu am reuşit niciodată să facem măsurători", a recunoscut Thorvaldur Thórdarson.

Singura certitudine: în cazul unei erupţii, fluxul de lavă ar fi limitat, cu puţină cenuşă, potrivit vulcanologilor.

"Erupţiile din această zonă vulcanică sunt în general destul de paşnice", a declarat Páll Einarsson, geofizician la Institutul de Ştiinţe al Universităţii din Islanda. "Acestea sunt revărsări de lavă şi majoritatea nu sunt prea mari", a adăugat specialistul.

Prin urmare, nu este posibil un scenariu similar cu cel al erupţiei din 2010 a vulcanului islandez Eyjafjallajökull, devenit celebru, a cărui imensă coloană de fum proiectată în atmosferă a provocat cea mai mare perturbare a traficului aerian în timp de pace, paralizând cerul european timp de aproape o lună.

Datele geologice indică faptul că mica peninsulă este situată pe cinci sisteme vulcanice, ce par să prindă viaţă în manieră coordonată la fiecare... 800 de ani, în medie.

Ultima perioadă de activitate vulcanică din această regiune s-a extins, însă, pe parcursul a trei secole, cu mai multe erupţii care uneori au durat mai mult de un deceniu.

"S-ar putea să ne îndreptăm spre o altă perioadă de erupţii pe Peninsula Reykjanes", a declarat Thorvaldur Thórdarson.

Islanda s-a confruntat deja cu trezirea unei zone vulcanice inactive. Într-o dimineaţă din ianuarie 1973, fântâni de lavă i-au luat prin surprindere pe locuitorii Insulei Heimaey din Arhipelagul Vestmann din sudul ţării, care nu mai cunoscuse erupţii de peste 5.000 de ani.

Cu câteva luni în urmă, vulcanul Grímsvötn, de sub gheţarul Vatnajökull din sudul insulei, a provocat îngrijorări.

Oamenii de ştiinţă au declarat vara trecută că cel mai activ vulcan din Islanda se pregătea pentru următoarea sa erupţie. Însă, acest eveniment nu s-a întâmplat încă.

La începutul lunii martie, autorităţile islandeze au anunţat că o mică erupţie de lavă pare să fie în pregătire în sud-vestul Islandei, la aproximativ treizeci de kilometri de capitala Reykjavik, precizând însă că nu se aşteaptă la consecinţe majore pentru rezidenţi şi traficul aerian. Mişcări telurice tipice deplasării spre suprafaţă a unui val de lavă au avut loc miercuri după-amiază în zona Muntelui Keilir, în mica peninsulă Reykjanes, deja afectată de un cutremur major cu magnitudinea 5,7 cu o săptămână în urmă, a anunţat Institutul meteorologic din Islanda într-un comunicat. Poliţia a blocat şoselele în apropierea muntelui, potrivit unui fotoreporter al agenţiei France Presse aflat la faţa locului.

Zona a fost supravegheată în ultimele zile din cauza unui număr foarte neobişnuit de mici replici după cutremurul important din 24 februarie, care a fost resimţit până la Reykjavik şi într-o mare parte din vestul Islandei.