Alegerile pentru conducerea Uniunii Scriitorilor, la final: Preşedintele va fi anunţat sâmbătă

Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR) va fi cunoscut sâmbătă, când, în cadrul şedinţei Consiliului USR, programată să se desfăşoare la sediul uniunii, vor fi deschise urnele cu voturile membrilor breslei.

Pentru mandatul 2018 - 2023 de şef al uniunii au candidat actualul preşedinte al breslei, criticul literar Nicolae Manolescu (pentru a patra oară), scriitorii Dan Lungu, Ştefan Mitroi şi Simona Vasilache şi eseistul Narcis Zărnescu.

Termenul de depunere a candidaturilor, împreună cu proiectul de conducere, a fost 9 martie, alegerile având loc în toate filialele USR, în cadrul Adunărilor Generale ale acestora, până pe 29 aprilie.

Potrivit site-ului USR, membrii filialelor prezenţi la Adunările Generale au votat într-o urnă preşedintele filialei, comitetul de conducere şi, unde a fost cazul, reprezentanţii în Consiliul USR, iar într-o altă urnă - preşedintele uniunii.

Scriitorul Nicolae Prelipceanu, membru în Comisia de Monitorizare a Alegerilor, a precizat pentru AGERPRES că urnele cu voturile exprimate pentru preşedintele USR sunt sigilate de către comisie, care le va păstra, pe durata alegerilor, până la data numărării.

"Fiecare filială are urna ei şi se deschid toate odată pe data de 5 mai, la Consiliul USR", a explicat Prelipceanu.

Pe 12 martie 2013, Statutul USR a fost modificat astfel încât i-a permis lui Nicolae Manolescu, aflat atunci la al doilea mandat de preşedinte USR, să candideze pentru un al treilea.

Uniunea Scriitorilor din România este, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul oficial, succesoarea Societăţii Scriitorilor Români (SSR). SSR a fost creată în anul 1909 şi a funcţionat sub această denumire până în martie 1949. USR a apărut în 1949 prin fuziunea între SSR şi Societatea Autorilor Dramatici, preşedinte de onoare fiind ales Mihail Sadoveanu, iar preşedinte activ - Zaharia Stancu.

De la înfiinţarea Societăţii Scriitorilor Români, au fost preşedinţi următorii: Cincinat Pavelescu, Mihail Sadoveanu, Emil Gârleanu, Mihail Dragomirescu, G. Diamandy, Duiliu Zamfirescu, Corneliu Moldoveanu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu, N.M. Condiescu şi N.I. Herescu. Ultimul preşedinte al SSR a fost Victor Eftimiu ales în 1944, vicepreşedinte fiind N.D. Cocea.

În perioada 1949 - 1989, sub noua denumire de USR, uniunea i-a avut ca preşedinţi, succesiv, pe Mihail Sadoveanu, Mihai Beniuc, Demostene Botez, Zaharia Stancu, Virgil Teodorescu, George Macovescu, Dumitru Radu Popescu.

Între 1962 şi 1967, USR a avut şi un preşedinte de onoare - Tudor Arghezi, iar în 1972 - pe Victor Eftimiu.

În 1990, conducerea USR a demisionat. A fost ales preşedinte Mircea Dinescu, iar ca preşedinte de onoare - Ştefan Augustin Doinaş.

Între 1996 şi 2000, USR l-a avut ca preşedinte pe Laurenţiu Ulici, iar între 2000 şi 2005 - pe Eugen Uricaru. La Conferinţa Naţională din iunie 2005 a fost ales ca preşedinte Nicolae Manolescu, mandat reînnoit în noiembrie 2009 şi în octombrie 2013.

În prezent, USR are 2.600 de membri, care activează în 19 filiale organizate în România şi în filiala Chişinău din Republica Moldova.