Irakienii se prezintă la urne marţi pentru a alege un nou parlament, un vot puţin probabil să modifice semnificativ peisajul politic, dar unul urmărit îndeaproape de Teheran şi Washington, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Irakul a avut parte de o stabilitate neobişnuită în ultimii ani, după decenii de război şi represiune sub dictatorul Saddam Hussein şi invazia condusă de SUA din 2003 care l-a răsturnat de la putere.
Dar această ţară cu 46 de milioane de locuitori suferă de o infrastructură precară, servicii publice deficiente şi corupţie endemică.
Mulţi irakieni se îndoiesc că aceste alegeri parlamentare vor aduce o schimbare reală în viaţa lor de zi cu zi şi văd votul ca pe o mascaradă care va aduce beneficii doar elitei politice şi puterilor regionale.
Secţiile de votare s-au deschis la ora locală 07:00 (04:00 GMT) şi sunt programate să rămână deschise până la ora 18:00 (15:00 GMT). Rezultatele iniţiale sunt aşteptate în termen de 24 de ore de la închiderea secţiilor de votare.
Imediat ce s-au deschis secţiile de votare, mai multe personalităţi politice şi-au exprimat votul la luxosul Hotel al-Rasheed din Bagdad.
Peste 21,4 milioane de alegători sunt chemaţi să aleagă între peste 7.700 de candidaţi, dintre care aproape o treime sunt femei, pentru 329 de locuri parlamentare cu mandate de patru ani. Femeile ar urma să ocupe cel puţin un sfert din locurile din viitorul Parlament, conform unui sistem de cote, în timp ce nouă sunt rezervate minorităţilor.
Doar 75 de candidaţi independenţi sunt în cursă, legea electorală fiind percepută ca favorizând partidele majore. Şi nu au apărut noi figuri politice recent.
"La fiecare patru ani, este acelaşi lucru. Nu vedem nici feţe tinere, nici energii noi" capabile să "aducă schimbarea", se plânge studentul Al-Hassan Yassin.
Unii se tem că prezenţa la vot va scădea sub pragul de 41% înregistrat în 2021, deja un minim record, pentru acest al şaselea scrutin de la căderea lui Saddam Hussein.
Alegerile deschid calea pentru numirea unui nou preşedinte - o funcţie în mare parte onorifică rezervată unui kurd - şi a unui prim-ministru - în mod tradiţional şiit - ales după negocieri îndelungate.
Conform convenţiei în vigoare în Irakul de după invazie, un sunnit va ocupa funcţia de preşedinte al Parlamentului.
De la căderea liderului sunnit Saddam Hussein, majoritatea şiită din Irak, mult timp oprimată, continuă să domine, majoritatea partidelor menţinând legături cu Iranul vecin.
Actualul prim-ministru şiit, Mohammed Shia al-Soudani, care îşi doreşte un al doilea mandat, speră la o victorie. El a ajuns la putere în 2022 datorită sprijinului unei alianţe de partide şi facţiuni şiite, toate legate de Iran.
Următorul prim-ministru va fi ales de coaliţia care reuşeşte să adune suficienţi aliaţi.
La ultimele alegeri parlamentare, mişcarea condusă de liderul şiit Muqtada al-Sadr a câştigat cele mai multe locuri înainte de a se retrage din Parlament în urma unei dispute cu partidele şiite care nu i-au susţinut încercarea de a forma un guvern şi, în schimb, s-au regrupat între ele.
Divizarea a culminat cu lupte mortale în capitala irakiană.
Anul acesta, Sadr a refuzat să participe la nişte "alegeri defectuoase, dominate de interese sectare, etnice şi partizane", cerându-le susţinătorilor să boicoteze votul.
Partidele sunnite candidează separat, fostul preşedinte al Parlamentului, Mohamed al-Halboussi, fiind considerat favoritul.
În regiunea autonomă Kurdistan, rivalitatea dintre Partidul Democrat din Kurdistan (KDP) şi Uniunea Patriotică din Kurdistan (PUK) rămâne intensă.
Irakul, un aliat apropiat al Iranului şi al Statelor Unite, a căutat mult timp să menţină un echilibru fragil între cei doi adversari.
Chiar dacă influenţa sa este în scădere, Iranul speră să îşi păstreze influenţa în vecinul său, după ce i-a văzut pe ceilalţi aliaţi regionali (Hezbollahul libanez, Hamasul palestinian şi rebelii houthi yemeniţi) slăbiţi de atacurile israeliene din ultimii doi ani. Teheranul a pierdut, de asemenea, un aliat major odată cu căderea lui Bashar al-Assad în Siria, la sfârşitul anului 2024.
Iar Irakul este sub presiunea Statelor Unite (care menţin aproximativ 2.500 de soldaţi în ţară) pentru a dezarma grupările pro-iraniene.
La începutul anului 2024, facţiunile pro-iraniene, clasificate drept grupări teroriste de Washington, au cedat presiunilor interne şi americane şi au încetat să mai vizeze forţele americane din Irak, după luni de atacuri legate de războiul din Fâşia Gaza.
Administraţia Trump a numit un trimis special în ţară, Mark Savaya, de origine irakiană, care a subliniat necesitatea ca Irakul să fie "liber de interferenţe străine maligne, în special din partea Iranului şi a intermediarilor săi".
Comentează