Cetățenii moldoveni votează în cadrul alegerilor parlamentare.
UPDATE 29.09.2025, Ora 6.00, Proiecție - cum va arăta noul Parlament al Moldovei
PAS ar avea 55 de mandate în noul parlament.
Rezultatul este prefigurat după procesarea rezultatelor din 99,21 la sută din secţiile de vot, care arată că PAS obţine 49,91 la sută din voturi. Blocului Electoral Patriotic i-ar reveni 26 de mandate, Blocului Alternativa - 8 mandate, iar Partidul Nostru şi Democraţia Acasă ar primi fiecare câte 6 mandate.
UPDATE 29.09.2025, 0ra 5.00 - Au fost numărate toate voturile. PAS a câștigat și poate face singur guvernul
Numărarea voturilor exprimate pe teritoriul Republicii Moldova s-a încheiat. După procesarea rezultatelor din toate cele 1.973 de secţii de vot, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), care se află la guvernare, a câştigat alegerile cu 44,13 la sută din voturi.
Este urmat de Blocul Patriotic, considerat prorus, cu 28,25 la sută din sufragii.
Pe locul al treilea este Blocul Alternativa, coprezidat de primarul Chişinăului Ion Ceban, cu 9,22 la sută din voturi.
Partidul Nostru al lui Renato Usatîi are 6,35 la sută, iar ultima formaţiune care intră în Parlament este partidul Democraţia Acasă, cu 5,72 la sută, o surpriză.
În capitala Chişinău, în cele 313 secţii de vot alegătorii au optat în proporţie de 52,68 la sută pentru PAS, iar Blocul Patriotic a obţinut 21,26 la sută din sufragii. Pe locul al treilea în preferinţele locuitorilor capitalei este Blocul Alternativa, condus de primar, cu 14,48 la sută din voturi, în timp ce Partidul Nostru are 4,12 la sută, sub pragul electoral. La fel, dacă ar fi după preferinţele locuitorilor capitalei, partidul Democraţia Acasă nu ar prinde parlamentul, obţinând doar 2,49 la sută din sufragii.
Pe teritoriul Republicii Moldova au votat 1.327.348 de alegători, ceea ce înseamnă o prezenţă de 47.42%. În Chişinău au votat 370.167 de alegători.
UPDATE 29.09.2025, Ora 02.10 - După numărarea 98% din voturi
PAS aproape de 50% din voturile valabil exprimate și deci majoritate absolută în Parlament.
UPDATE 29.09.2025, Ora 01.30 - După numărarea a peste 95% din voturi:
După numărarea a 95% din voturile valabil exprimate la alegerile parlamentare din 28.09.2025 din Republica Moldova situația stă așa:
PAS - 47,76%
Blocul Patriotic - 25,81%
BE ”ALTERNATIVA” - 8,44%
PARTIDUL NOSTRU - 6,28%
PPDA - 5,67%
Restul partidelor nu trec pragul electoral.
UPDATE 29.09.2025, 0ra 00.51 - Prima proiecție de mandate în Parlament
PAS obține majoritatea de 51 de mandate
UPDATE 29.09.2025, ora 00.41, Cum s-a votat în România
În România, după centralizarea situaţiei în 14 dintre cele 23 de secţii de vot, PAS avea 88,42 la sută, fiind urmat de Partidul Nostru cu un scor sub pragul electoral.
UPDATE 29.09.2025, ora 00.34 - Fostul premier Vasile Tarlev, membru în Blocul Patrioților alături de fostul președinte Igor Dodon, face acuzații grave în presa rusă
UPDATE 29.09.2025 ora 00.20: 90% din voturi numărate
La 90% din voturi numărate, clasamentul arată în felul următor:
PAS: 45%
Blocul Patriotic: 28%
Be Alternativa: 9%
Partidul Nostru: 6,5%
PPDA: 5,8%
UPDATE ora 23.41: Surpriza alegerilor din Republica Moldova: Partidul care a făcut senzați cu scorul obținut
UPDATE ora 23.37: VIDEO Igor Dodon a scos deja oamenii în stradă după ce a văzut că pierde procente: 'O să cerem alegeri repetate!'
UPDATE ora 23.30: 80% din voturi numărate
La 80% din voturi numărate, clasamentul arată în felul următor:
PAS: 44%
Blocul Patriotic: 27%
Be Alternativa: 8%
Partidul Nostru: 6%
PPDA: 6%.
UPDATE ora 22.50: Partidele care trec pragul electoral, la 50% din numărarea voturilor
După procesarea a peste 50% din procesele verbale, situația arată în felul următor la forțele politice care trec pragul electoral.
Pragul electoral la nivel național variază în funcție de tipul listei:
pentru partide sau organizații individuale este de 5%
pentru un bloc electoral este de 7%
pentru candidații independenți, pragul este de 2%.
Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) e aflat actualmente la guvernare. În competiție se află și Partidul Politic Democraţia Acasă, condus de Vasile Costiuc; de asemenea, Partidul Nostru, al lui Renato Usatîi.
În competiție mai e „Blocul Patriotic" (Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei). Mai există Blocul Electoral "Alternativa", al primarului Chişinăului, Ion Ceban.
UPDATE ora 22.48: Reacția liderului Partidului Nostru, Renato Usatîi
Președintele Partidului Nostru Renato Usatîi, după închiderea secțiilor de votare:
„Astăzi am demonstrat împreună că vocea poporului contează.
Vă mulțumesc tuturor celor care ați votat, mulțumesc celor care au făcut sute de km ca să demonstreze că sunt patrioți adevărați.
Votul fiecărui cetățean e un gest de demnitate, curaj și dragoste pentru Moldova. Fiecare efort a contat și contează”
UPDATE ora 22.42: Au fost numărate 50% din voturi
La această oră au fost numărate 50% din voturi. Datele arată că PAS, înființat de președintele Maia Sandu, conduce în clasament, cu un procent de aproximativ 42%. Pe locul doi se clasează Blocul Patrioților, cu aproape 30%. Pe locul trei apare formațiunea BE Alternativa, cu un procent de aproape 8%.
UPDATE ora 22.35: Peste hotare ar putea fi extins timpul pentru votare la unele secții, informează MAE al R. Moldova
„În strictă conformitate cu prevederile cadrului legal și cu aprobarea Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, este posibilă extinderea timpului de votare în cadrul secțiilor de votare din străinătate.
MAE încurajează cetățenii să-și exercite dreptul la vot în timpul rămas până la închiderea secțiilor de votare.
Vom informa publicul în timp util despre orice decizie de prelungire a votării”, a transmis MAE al R. Moldova.
UPDATE ora 22.21: Prima răsturnare de situație la numărare voturilor
Dacă la început Blocul Patriotic conducea la numărarea voturilor, acum - la 31% din numărarea voturilor - locul întâi a ajuns să fie ocupat de PAS, cu un procent de aproximativ 40%. Pe locul doi e Blocul Patriotic, cu aproximativ 30%.
UPDATE ora 22.10: Riscul e să devină un vecin incomod! Traian Băsescu lansează un avertisment fulger după închiderea urnelor din Republica Moldova
UPDATE ora 22.07: Rusia o 'înțeapă' pe Maia Sandu după o declarație explozivă: 'Nu mă așteptam la o astfel de sinceritate!'
UPDATE ora 22.05: 20% din voturi au fost deja numărate.
UPDATE ora 22:00: A început numărarea voturilor
UPDATE ora 21.23: S-au închis urnele în Republica Moldova - Igor Grosu transmite un mesaj tranșant: Fără interese egoiste
UPDATE ora 21.23: VIDEO Igor Dodon deja jubilează: ‘PAS e în panică. Nu se așteptau la așa rezultate!’
UPDATE ora 21.00: Urnele au fost închise
Procesul de votare a luat sfârșit în R. Moldova.
UPDATE ora 20.50: Maia Sandu dă un mesaj de forță înainte de închiderea urnelor
UPDATE ora 20.28: VIDEO Au început arestările în Moldova: persoane săltate, acuzate că pregăteau proteste violente
UPDATE ora 19.47: Musk a rămas șocat de dezvăluirile șefului Telegram despre alegerile din Moldova
UPDATE ora 19.41: Rareș Bogdan: 'Dacă Moldova cade, avem graniță cu rușii. Înseamnă sfârșitul liniștii noastre'
UPDATE ora 19.38: Prezența la urnele de votare a atins 50%
Prezența la urnele de votare a atins 50%.
UPDATE ora 19.10: Poliția moldovenească anunță o posibilă 'revoluție' în stradă după apelul lui Igor Dodon: 'Cetǎțenii să nu accepte!'
UPDATE ora 18.13: Igor Dodon anticipează pierderea alegerilor și cere proteste în stradă: 'Rezultatele alegerilor ar putea fi anulate!'
UPDATE ora 17.37: Expert: „Alertele cu bombă din diasporă sunt strategii de manipulare!”
Expertul Watchdog, Grigore Guzun, afirmă că alertele cu bombă semnalate astăzi la mai multe secții de votare din diasporă fac parte dintr-o strategie de manipulare prin panică, menită să descurajeze alegătorii și să creeze teamă.
Potrivit lui Grigore Guzun, aceste acțiuni au ca obiectiv principal descurajarea alegătorilor din diasporă și crearea unei atmosfere de teamă.
„Aceste acțiuni nu sunt întâmplătoare. Ele au ca obiectiv principal descurajarea alegătorilor din diasporă și crearea unei atmosfere de teamă. În realitate, este o strategie menită să lovească exact acolo unde cetățenii dau cel mai clar semnal de implicare civică: în secțiile cele mai aglomerate”, a declarat Guzun, amintind că și la scrutinul din 2024 au fost raportate incidente similare.
UPDATE ora 17.25: Nicușor Dan lansează un apel către basarabenii din România: Contează!
UPDATE ora 16.45: Probleme la votul în Diaspora: Poliția din Moldova a început o anchetă / 'Alegători' din Rusia, la vot în secțiile din Belarus
UPDATE ora 16.30: Poliția Română și SRI fac lumină în scandalul amenințărilor cu bombă din România
UPDATE ora 16.20: Maia Sandu iese cu un mesaj dur: Republica Moldova nu e țara grupării Șor! Suntem mai puternici ca banii lor murdari
UPDATE ora 16.10: Maria Băsescu a votat la alegerile din Republica Moldova. Soțul ei, fostul președinte al României, nu mai are acest drept
UPDATE ora 16.00 - Prezența la această oră este de 39%
Puțin peste 1.151.000 de cetățeni moldoveni au votat până acum la alegerile parlamentare.
UPDATE ora 15.30 - Fondatorul Telegram lansează acuzații grave chiar în ziua alegerilor - Serviciile secrete franceze i-ar fi cerut să-i cenzureze pe criticii Maiei Sandu
Fondatorul rețelei Telegram, Pavel Durov, a publicat o declarație explozivă pe X (fostul Twitter), în care susține că serviciile de informații franceze i-ar fi cerut, printr-un intermediar, să ajute guvernul Republicii Moldova să cenzureze anumite canale de pe platformă înainte de alegerile prezidențiale. Potrivit lui Durov, solicitarea a venit în perioada în care se afla blocat la Paris, anul trecut, sub incidența unui mandat de arestare. DETALII AICI!
UPDATE ora 15.10 - A fost depăşit pragul de prezenţă la vot necesar validării scrutinului
Peste 33% din electorat a votat până acum în cadrul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, astfel că scrutinul poate fi considerat valabil din acest punct de vedere, relatează NewsMaker.md.
Conform legislaţiei, pentru validarea scrutinul este necesară participarea a cel puţi o treime dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale.
Către ora 14:30, prezenţa la urnele de vot a atins 33,27%.
În urma alegerilor parlamentare de duminică, vor fi aleşi 101 deputaţi cu un mandat de 4 ani. În cursa electorală sunt înregistrate 15 partide, 4 blocuri electorale şi 4 candidaţi independenţi.
Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 şi se vor închide la 21:00.
UPDATE ora 15.00 - Prezența la vot a trecut de 35% la această oră
Peste 1.035.000 de cetățeni s-au prezentat deja la vot.
UPDATE ora 14.45 - Alertă cu bombă și la o secție de votare din București
Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a anunțat duminică, în ziua scrutinului parlamentar, că au fost înregistrate alerte cu bombă în mai multe orașe unde funcționează secții de votare pentru cetățenii moldoveni din diaspora. Printre acestea se află Bruxelles, Roma, Genova, Alicante, Ashville și București. Autoritățile moldovene au transmis că scenariul fusese anticipat ca parte a unor acțiuni menite să perturbe procesul electoral. DETALII AICI!
UPDATE ora 14.30 - Alerte cu bombă la două secții de votare din Roma și Genova
Alerte cu bombă două secţii de votare din Roma și Genova. Poliția a evacuat oamenii. Corespondenta TVR din Italia, Anca Mihai, a transmis că alerta cu bombă a avut loc la secția 38/115 din Roma. Poliția a evacuat toți oamenii din secție și cercetează zona.
Cele mai multe secţii de votare deschise în afara Republicii Moldova sunt în Italia, acolo unde trăieşte o diasporă numeroasă. Sunt 75 de secții unde şi-au exprimat votul până la această oră peste 40.000 de cetăţeni moldoveni.
UPDATE ora 14.00 - Prezența a ajuns la 31% la această oră
Aproape 900.000 de moldoveni au votat până la ora 13.00 la alegerile parlamentare, potrivit numărătorii oficiale.
UPDATE ora 13.45 - Premierul Dorin Recean anunţă tentative de atac cibernetic. Aproximativ 4000 de site-uri nu funcţionează
Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a anunţat că aproximativ 4000 de site-uri nu funcţionează. Potrivit oficialului, situaţia a apărut după ce Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică (STISC), instituţie subordonată Guvernului, a fost nevoit să blocheze o platformă în urma unui atac cibernetic masiv. Recean a precizat că atacul vizează infrastructura aferentă procesului electoral destinat alegerii Parlamentului.
”Ieri şi azi infrastructura aferentă procesului electoral a fost supusă mai multor tentative de atac cibernetic. E vorba, în special, de CEC.md, precum şi mai multe secţii de vot din afara ţării. Toate atacurile au fost detectate şi neutralizate în timp real, fără afectarea procesului electoral”, a anunţat pe Facebook şeful Executivului de la Chişinău.
El a precizt că, în prezent, STISC a blocat platforma host.md din cauza unui atac cibernetic masiv. Prin urmare, circa 4000 de site-uri nu sunt funcţionale.
”Atacurile sunt orchestrate simultan cu scopul de a supra-încărca reţeaua STISC, care deserveşte CEC şi altă infrastructură electorală”, a explicat Recean.
Autorităţile din Republica Moldova au anunţat deja că iau în calcul, în contextul alegerilor parlamentare de dunminică, scenarii care includ întreruperea curentului, alarme false cu bombă, atacuri cibernetice,violenţe stradale şi acte de vandalism. Nu admitem ca furtul de voturi şi acţiunile de destabilizare ruseşti să devină „lovitură de stat electorală”. ”Scopul unic al tuturor instituţiilor este de NU admite ca furtul de voturi şi acţiunile de destabilizare ruseşti să devină o „lovitură de stat electorală”, transmite Executivul de la Chişinău.
UPDATE ora 13.30 - Maia Sandu către diasporă:"Vă rog să nu lăsaţi pe alţii să ne fure viitorul, să păziţi Moldova!"
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis, duminică la prânz, un mesaj special pentru cetăţenii moldoveni din diasporă în care le-a cerut acestora să participe la alegerile parlamentare şi, prin votul lor, "să păzească Moldova" şi să nu lase pe alţii să fure viitorul acestei ţări.
În materialul video înregistrat şi transmis pe reţelele sociale, Maia Sandu a arătat că Rusia nu este prietenul R. Moldova, ci un stat care a atacat o ţară vecină fără niciun motiv, a închis gazul în R. Moldova şi vrea "să cumpere voturile şi ţara".
"Locuieşti în afara ţării? Ţi-ai făcut o viaţă în Italia, Franţa, Spania, Irlanda, Germania sau altă ţară îndepărtată? Sau poate ai mers să câştigi un ban, dar vrei să te întorci acasă? Şi eu vreau să te întorci acasă. Sau, cel puţin, să vii cât mai des. Moldova nu există fără moldovenii din diasporă - noi suntem un tot întreg. Trăim acelaşi dor, mâncăm din aceeaşi plăcintă, dansăm aceeaşi horă. Şi pe toţi ne uneşte un lucru - Moldova".
Şefa statului a făcut apel la menţinerea R. Moldova "dreaptă şi paşnică".
"Pentru că riscăm să o pierdem. Ştiu că aţi auzit multe sperietori de-a lungul vremii, dar acum este diferit. Acum situaţia regională şi globală este diferită. Rusia nu ne este prieten - ea a atacat o ţară vecină fără niciun motiv, ne-a închis nouă gazul, ne ameninţă, vrea să ne cumpere voturile şi ţara. Planurile ei pot fi oprite doar de votul cinstit al moldovenilor. Din toată lumea - din satele Moldovei şi din oraşele Europei, din centrele raionale şi din statele americane. Dragă diasporă, prin vot cinstit aţi ales cursul european, prin vot cinstit mi-aţi oferit încrederea să mergem pe acest drum împreună. Vă rog, tot prin vot cinstit, să nu lăsaţi pe alţii să ne fure viitorul, să păziţi Moldova! Pe 28 septembrie votul fiecărui moldovean va fi esenţial", este mesajul preşedintei Maia Sandu.
UPDATE ora 13.00 - Prezența a trecut de 26%
Peste 763.000 de cetățeni moldoveni au votat până la ora 13.
UPDATE ora 12.25 - Igor Dodon, președintele PSRM, copreședinte al Blocului Patrioților, a votat
"Am votat pentru o țară în care oamenii să fie respectați, să fie ajutați, să se simtă liberi și să nu le fie frică. Am votat pentru interesul național în economie, pentru dezvoltarea agriculturii, pentru relații bune cu toată lumea, pentru înțelegere în societate, pentru evitarea oricăror conflicte. Azi poporul are puterea în mâinile sale. Azi puterea politică tremură în fața poporului. Îi îndemn pe cetățeni să profite de această zi, pentru ca mâine Moldova să revină la libertate, la democrație, la normalitate, fără frică și fără dictatură. Ieșiți la vot, stimați moldoveni. Cred în Moldova!", a declarat Dodon.
UPDATE ora 12.15 - CEC: Peste 589 mii de alegători și-au exercitat dreptul la vot către ora 12:00
Procesul electoral decurge în regim normal, fără incidente majore. Până la această oră și-au exercitat dreptul la vot peste 589 de mii de alegători. În țară, cea mai activă circumscripție este Rezina, unde au votat peste 22% de alegători. De cealaltă parte o prezență scăzută se atestă în circumscripția electorală Briceni, unde au votat circa 15% dintre alegători. În mun. Chișinău prezența la urne este de 20% dintre alegători.
Conform situației până la ora 12:00, în străinătate, la acest moment sunt operaționale toate secțiile de votare constituite în Europa și Asia. În următoarele ore, pe rând se vor deschide secțiile de votare din Statele Unite ale Americii și Canada. La moment, sunt înregistrate aglomerații la unele secții de votare din străinătate: Bruxelles, Belgia; București, România; Moscova, Federația Rusă; Veneția, Italia; Villeneuve-Saint-Georges, Franța. În cazul statelor cu mai multe secții de vot, vă amintim că puteți afla care sunt trei cele mai apropiate secții de votare față de locul unde vă aflați accesând aplicația https://diaspora.cec.md. Până la această oră, peste hotarele țării s-au prezentat la vot 60 000 de alegători. În cele 12 secții de votare constituite pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, au votat, până la această oră, circa 5 000 de alegători. Biroul politici de reintegrare a informat că situația în Zona de Securitate rămâne calmă, stabilă și fără schimbări esențiale.
Fluxul de persoane și de mijloace de transport prin posturile vamale interne se desfășoară în mod constant, iar situația de pe teren este monitorizată și gestionată eficient de autoritățile competente. CEC reiterează importanța respectării liniștii publice și îndeamnă cetățenii la menținerea calmului și la o comunicare permanentă cu autoritățile naționale împuternicite. Comisia a fost sesizată despre câteva cazuri în care ar fi fost obstrucționat accesul unor observatori în unele secții de votare. Precizăm că în secțiile de votare au acces doar observatorii acreditați de organele electorale.
Aceștia se pot afla în incinta secției de votare pe întreaga durată a zilei alegerilor, de la deschiderea urnelor de vot și până la numărarea buletinelor și totalizarea rezultatelor. În cazul în care apar anumite ne înțelegeri sau întârzieri la înregistrare, acestea sunt tratate cu promptitudine. Fiecare caz concret poate fi raportat organelor electorale pentru verificare. CEC, împreună cu autoritățile statului întreprind toate măsurile pentru asigurarea unui proces electoral corect, transparent și sigur. Conform informațiilor operative, de la începutul zilei, au fost înregistrate 31 de cazuri de încălcări sau incidente ce vizează procesul electoral:
- fotografierea buletinului de vot – 16 cazuri;
- agitația electorală interzisă – 2 cazuri;
- bănuială rezonabilă de corupere a alegătorilor – 1;
- afișajul electoral neautorizat- 1 caz;
- transportarea organizată a alegătorilor – 1 caz;
- alte incidente - 6 cazuri.
Comisia reiterează că alegătorii, care nu se pot deplasa la secția de votare, pot solicita urna de vot mobilă până la ora 14.00. Cererile pot fi făcute la biroul electoral al secției de votare, fiind însoțite de certificat medical.
UPDATE ora 12.00 - Până la ora 12:00 au votat deja 20.71% din alegători
UPDATE ora 11.45 - Irina Vlah, liderul Partidului Republican "Inima Moldovei", a votat împreună cu fiica sa, Anna, și colegii de partid
„Galbenii au pus democrația în genunchi, au călcat în picioare Constituția și au transformat întreaga țară în ostatic. Dar astăzi nu decide puterea, ci poporul. Împreună îi vom trimite pe cei care au ţinut Moldova în frică şi sărăcie la cimitirul politic. Cred în puterea oamenilor”, a declarat Irina Vlah.
UPDATE ora 11.15 - Premierul Dorin Recean, candidatul numărul 2 pe lista PAS, a votat
„Votul cinstit e puterea moldovenilor și astăzi trebuie să votăm masiv. Om cu om protejăm pacea și suveranitatea Moldovei. Puterea stă în votul nostru onest și foarte important - turul doi nu va fi, de aceea e important să ieșim la vot”, a declarat Recean.
UPDATE ora 11.00 - AUR Moldova se retrage din secțiile din diaspora
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova a anunțat că își retrage toți reprezentanții din secțiile de votare constituite în străinătate, pe fondul unor suspiciuni legate de posibile tentative de infiltrare și influențare externă a procesului electoral.
UPDATE ora 11.00 - Peste 369.000 de votați la această oră (13,23%)
UPDATE ora 10.45 - Renato Usatîi a votat împreună cu echipa „Partidului Nostru”
Usatîi a declarat că a votat pentru o Moldova puternică, pentru o Moldova în care standardele europene și mondială se realizează în practică. Președintele „Partidului Nostru” este unicul lider politic care a răspuns la întrebările jurnaliștilor în trei limbi - română, rusă și engleză.
UPDATE ora 10.30 - Aproape 320.000 de votanți până la această oră (peste 11%)
UPDATE ora 10.20 - Președintele PAS, Igor Grosu, împreună cu soția sa a votat și a avut un mesaj către alegătorii moldoveni
„Nu sunt alegeri simple, vor marca cum vom trăi mulți, mulți ani înainte. Am votat pentru pace, stabilitate și o Moldova europeană”, a spus Grosu.
„Noi ne batem pentru o majoritate parlamentară proeuropeană. Alte scenarii nu există. Cale de mijloc nu există”, a mai declarat el.
Grosu a făcut un apel la cetățeni: „Îndemn pentru toți să meargă la votare. Rusia nu ne-a respectat niciodată și asta evident că a marcat relațiile noastre. Trebuie să ne căutăm de treaba noastră. Să mergem la votare. Să nu permitem nimănui, cât de mare și fioros ar fi, să decidă pentru noi”.
De asemenea, el a subliniat importanța vigilenței: „O chemare pentru toți – observatori și cetățeni: vigilență, foarte atenți, amabili, politicoși, să nu permitem nimănui să distorsioneze procesul electoral”.
În încheiere, Igor Grosu a transmis că până în acel moment nu au fost raportate „informații despre incidente majore” la secțiile de vot.
UPDATE ora 10.15 - 40 de incidente confirmate la deschiderea secțiilor de vot
Misiunea de Observare Promo-LEX a alegerilor parlamentare din Republica Moldova a raportat că, până la ora 8:40, duminică dimineață, echipa centrală a prelucrat 73 de cazuri cu statut de incident, dintre care 40 au fost confirmate.
Potrivit unui comunicat, la deschiderea secțiilor, au fost semnalate mai multe incidente: 93 din 627 de secții monitorizate au fost deschise mai devreme sau după ora 7:00; în 6 secții, cel puțin un operator era absent; în 14 secții, camerele video nu au filmat procedurile de deschidere; 58 de secții nu au respectat solemnitatea deschiderii (intonarea imnului și afișarea drapelului); 8 secții nu au sigilat corespunzător urnele de vot.
Alte incidente semnalate includ: prezența materialelor de publicitate la mai puțin de 100 m de secție (3 cazuri); prezența persoanelor neautorizate în incinta sau raza secțiilor (10 cazuri); încălcarea secretului votului (8 cazuri), inclusiv fotografierea buletinelor de vot sau amplasarea necorespunzătoare a cabinelor; filmarea procesului de vot de către un reprezentant al concurenților (1 caz); agitație electorală sau PR negru în perimetrul secției (1 caz); votare nejustificată în grup (1 caz); acces restricționat pentru observatori (4 cazuri); păstrarea necorespunzătoare a buletinelor de vot nerepartizate (6 cazuri); deficiențe tehnice în SIAS Alegeri (1 caz); votarea cu acte neconforme (2 cazuri); transport organizat al alegătorilor pentru influențarea votului (2 cazuri); alte incidente, precum sigilarea urnelor înainte de deschidere sau duplicarea listelor electorale (4 cazuri).
UPDATE ora 10.05 - Vasile Costiuc, președintele Partidului „Democrația Acasă”, a votat.
Costiuc și-a exercitat dreptul de vot împreună cu soția și fiul său: „Ne dorim o Moldova în care să vrei să rămâi!”
UPDATE ora 10.00 - Prezență slabă comparativ cu alte alegeri parlamentare
La 9:30 prezență relativ slabă în raport cu parlamentarele din 2021 și 2019, dar peste prezența în primele tururi la prezidențialele din 2020 și 2024. Sursa: Vasile Cantarjî.
UPDATE ora 9.45 - Liderul Respect Moldova Marian Lupu a votat
"Am votat pentru o Moldovă respectată, prosperă și demnă. Am votat, în această dimineață, pentru viitorul prosper al Republicii Moldova, pentru o țară demnă, în care bunăstarea cetățenilor este prioritate, munca cinstită este apreciată și respectată, iar oamenii nu sunt obligați să trăiască în frică și sărăcie. Am votat pentru dezvoltarea economică a țării noastre: pentru investiții, sprijinirea industriei, agriculturii și sectorului de servicii, pentru noi locuri de muncă, pentru ca oamenii să trăiască și să muncească aici, în țara noastră. Am votat pentru grădinițe, școli, universități și spitale bine dotate. Iar pentru a realiza toate acestea, am votat pentru a readuce profesionalismul și competența în instituțiile statului. Ziua alegerilor este foarte importantă, deoarece cetățenii au, o dată la patru ani, posibilitatea să decidă singuri soarta Republicii Moldova. Cei care vor fi aleși astăzi de dumneavoastră vă vor decide, în următorii ani, viitorul. Alegerile de astăzi nu sunt despre frică, ci despre respect, nu sunt pentru dezbinare, ci pentru unitate. Astăzi decideți dumneavoastră dacă Moldova și cetățenii ei vor fi tratați cu respect ori cu neglijență. Le mulțumesc tuturor celor care au mers la vot și continuă să vină la urne. Îi îndemn să fie cât mai activi și să meargă în număr cât mai mare la vot. Cu cât mai mulți și uniți vom fi, cu atât mai multe vom reuși să realizăm. Într-un ceas bun și cu Doamne-ajută!", a declarat Lupu la ieșirea de la vot.
UPDATE ora 9.20 - Cozi la secțiile de votare din Tel Aviv, Israel
UPDATE ora 9.00 - Până la ora 9:00 și-au exercitat dreptul la vot 4,71% din alegători.
UPDATE ora 9.00 - Președința Maia Sandu a votat
„Moldova, casa noastră scumpă este în primejdie și este nevoie de fiecare dintre voi. Voi o puteți salva cu votul vostru. Mâine s-ar putea să fie târziu. Haideți să arătăm lumii că Moldova nu este doar o țară mică, cu inimă mare, dar și o țară demnă, cu oameni care nu își vând țara nici pentru 400 de lei, nici pentru 400 de euro”, a declarat Maia Sandu. DETALII AICI!
UPDATE ora 8.50 - Primarul Chișinăului a votat
Primarul capitalei și copreședintele Blocului Alternativa, Ion Ceban, la secția de votare: „Am votat împotriva fricii, dezinformării, dezbinării, împărțirii oamenilor în societate, am votat pentru dezvoltarea Moldovei, pentru viitorul copiilor. Am votat pentru profesionalism. Am votat pentru pace și siguranța zilei de mâine”.
UPDATE ora 8.45 - O moldoveancă stabilită de 10 ani în China a parcurs 1400 de km împreună cu cei doi copii, pentru a vota
O moldoveancă stabilită de 10 ani în China a parcurs 1400 de km împreună cu cei doi copii, pentru a vota la alegerile parlamentare, la secţia organizată de Ambasada Republicii Moldova, la Beijing, anunţă Ministerul de Externe de la Chişinău. DETALII AICI!
UPDATE ora 8.30 - Peste 90.000 de votați până la această oră, peste 3,4%
UPDATE ora 8.20 - Cozi lungi la Moscova
În capitala Rusiei sunt deschise doar două secții de votare. De la prima oră, sunt cozi lungi la intrare.
UPDATE ora 8.00 - Cozi la secțiile de votare din Rusia
UPDATE ora 7.34 - Primul votant la alegerile parlamentare, o studentă din Japonia
Alegerile parlamentare din Republica Moldova au început odată cu deschiderea secţiei de votare la sediul ambasadei din Japonia, iar primul votant, după intonarea imnului de stat, a fost Ana Teişanu, studentă la Universitatea din Tsukuba, Japonia. Tânăra a mers la secţia de votare din Tokio pentru a-şi exercita dreptul la vot şi pentru a transmite un mesaj de responsabilitate şi optimism.
Alegeri în Republica Moldova
Alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova atrag un interes deosebit, pentru că soarta acestei mici ţări este considerată esenţială pentru viitorul Europei şi are valoare de simbol pentru încleştarea dintre Occident şi ambiţiile imperialiste ale Moscovei, o confruntare ce se duce pe terenul războiului hibrid.
Alegătorii trebuie să-i aleagă pe cei 101 deputaţi ai Parlamentul Republicii Moldova, unicul organ legislativ al ţării.
Scrutinul va fi declarat valabil dacă la urne se vor prezenta cel puţin o treime dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale (adică puţin peste un milion de alegători).
Accesul în Parlament este condiţionat de atingerea pragului electoral stabilit de legislaţie: 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale şi 2% pentru candidaţii independenţi.
Din totalul celor 32 de cereri depuse pentru înregistrarea în cursa electorală, Comisia Electorală Centrală a autorizat 22 de concurenţi electorali: 14 partide politice, patru blocuri electorale şi patru candidaţi independenţi. Înregistrarea Partidului „Moldova Mare” a fost anulată vineri, în ultima zi a campaniei electorale, o decizie luată şi în cazul unui alt partid, Inima Moldovei, care făcea parte din unul dintre blocurile electorale autorizate, Blocul Patriotic - prorus şi principalul competitor al PAS, partidul de la guvernare.
Scrutinul începe la ora locală 7:00 şi se încheie la ora 21:00.
Cetăţenii moldoveni vor vota în 2.274 de secţii de vot: 1.973 în Moldova, inclusiv 12 pentru locuitorii Transnistriei, şi 301 în străinătate. Marea majoritate a acestor secţii din străinătate vor fi în Europa (75 în Italia, 36 în Germania, 26 în Franţa, 24 în Regatul Unit, 23 în România şi 15 în Spania). Doar două secţii vor fi deschise în Rusia - fapt criticat de Moscova - şi câte una în Azerbaidjan şi Belarus, în timp ce 22 vor funcţiona în Statele Unite şi şapte în Canada.
Dintre cei 3.299.396 de alegători înregistraţi, este de aşteptat ca circa 8% să voteze în străinătate. Întrucât datele sondajelor nu includ eşantioane de la aceşti alegători - sau din Transnistria - diaspora este probabil să joace din nou un rol decisiv.
În comparaţie cu scrutinul prezidenţial din 2024, acum au fost constituite 69 de secţii suplimentare în diaspora.
Nu vor fi exit-polluri după închiderea urnelor. Primele rezultate vor veni din secţiile mici şi sunt irelevante. Un tablou de primă etapă al rezultatelor se va contura abia după procesarea rezultatelor din secţiile mai mari şi sunt aşteptate în jurul orei 23:00.
Şi, la fel ca în cazul alegerilor prezidenţiale din 2024 şi al referendumului privind aderarea la UE, rezultatul alegerilor ar putea rămâne incert până la final, depinzând de votul diasporei.
MIZE MAI MARI DECÂT ÎN CAZUL UNUI SIMPLU SCRUTIN
Alegerile parlamentare din Moldova sunt cruciale pentru ţară şi vor pune la încercare sistemul democratic fragil al acesteia, viitorul său în Uniunea Europeană şi capacitatea Rusiei de a atrage înapoi pe orbita sa fostele republici sovietice şi de a le submina democraţia, arată o analiză publicată de Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA).
Pentru Rusia, votul este o miză pe care trebuie să o câştige, deoarece este ultima şansă viabilă de a opri decuplarea Moldovei şi de a împiedica aderarea Moldovei la UE şi consolidarea democratică a acesteia. Slăbită de războiul pe care l-a ales să-l poarte în Ucraina, Rusia consideră că această ţară face parte din sfera sa de influenţă şi este esenţială pentru menţinerea influenţei sale în sud-estul Europei. În plus, poziţionarea sa, în partea de vest a Ucrainei şi în partea de est a frontierei comune cu UE, o face o ţintă atractivă.
Acest lucru explică eforturile enorme pe care le depune în favoarea partidelor pro-Kremlin, în speranţa de a influenţa rezultatul. Preşedinta pro-europeană Maia Sandu a avertizat că alegerile sunt cele mai importante pentru ţară. „Este o cursă contracronometru – pentru a ne ancora democraţia în interiorul Uniunii, unde va fi protejată de cea mai mare ameninţare cu care ne confruntăm: Rusia”, a spus ea.
Moldova acuză că Rusia a investit sute de milioane de dolari într-o campanie de influenţare şi cumpărare de voturi.
Atât presa independentă din Moldova, cât şi cea internaţională au relatat despre scheme ample susţinute de Rusia, care au presupus inclusiv instruirea moldovenilor pro-Kremlin pentru a comite violenţe stradale şi plăţi prin criptomonede efectuate de bănci legate de Ministerul Apărării din Rusia.
Pentru UE, susţinătoare a actualului guvern, alegerile sunt un test atât al credibilităţii sale ca putere geopolitică şi regională, cât şi al capacităţii sale de a consolida procesul de transformare democratică şi reformă din Moldova. Limitele blocului european şi lipsa unui răspuns decisiv au fost ilustrate în mod clar de decizia Georgiei de a se îndepărta de Bruxelles şi de a se orienta către Moscova, în ciuda unei populaţii extrem de pro-occidentale, notează CEPA.
VULNERABILITĂŢILE MOLDOVEI
Societatea moldovenească este vulnerabilă din punct de vedere economic, iar războiul din Ucraina a agravat situaţia economică a ţării.
Promisiunile de reformă care au adus partidul PAS la guvernare s-au materializat doar parţial, fiind în unele cazuri zădărnicite de crize externe, care au încetinit transformarea promisă.
Nemulţumirile economice şi sărăcia joacă un rol central, la fel ca şi moştenirea guvernelor din trecut, presupuse pro-UE, dar care erau corupte şi cleptocratice. Ca o amintire a acestui tip de guvernare, cu doar câteva zile înainte de scrutin, Grecia l-a extrădat pe oligarhul Vlad Plahotniuc, fugit din ţară din 2019 şi considerat „păpuşarul” a tot ceea ce s-a întâmplat în economia, politica şi justiţia ţării vreme de aproape un deceniu.
Deşi UE a aprobat la începutul acestui an cel mai mare program de ajutor şi împrumuturi pentru Moldova, în valoare totală de 1,8 miliarde de euro, efectele pozitive vor avea nevoie de timp pentru a se materializa.
Aceşti factori au fost instrumentalizaţi şi amplificaţi de campaniile de influenţă şi de propaganda rusă, precum şi de strategiile de manipulare, care se folosesc de aceste nemulţumiri ale populaţiei pentru a da vina pe PAS pentru problemele ţării. În acelaşi timp, presiunile externe şi preocupările legate de securitate au ţinut guvernul ocupat.
În urma invaziei ruseşti pe scară largă din Ucraina, Moldova s-a confruntat cu o presiune intensificată din partea ameninţărilor hibride ruseşti, a atacurilor cibernetice, a dezinformării, a coerciţiei economice şi a şantajului energetic, potrivit CEPA.
DE CE MOLDOVA ESTE DE INTERES PENTRU KREMLIN?
Chiar şi aşa, această ţară cu 2,4 milioane de locuitori a avansat în procesul de aderare la UE. După ce a obţinut statutul de candidat alături de Ucraina în iunie 2022, Moldova a deschis negocierile de aderare şi a finalizat procesul de evaluare. Ultimii trei ani şi jumătate au fost marcaţi de o guvernare care a alergat contracronometru pentru a avansa procesul de aderare la UE, a descuraja destabilizarea rusă, a gestiona relaţiile cu UE şi a sprijini Ucraina, adoptând în acelaşi timp o poziţie mai fermă faţă de Rusia.
Obiectivul Kremlinului este clar. Acesta este de a împiedica aderarea Moldovei la UE, de a încuraja corupţia şi de a slăbi instituţiile pentru a facilita interferenţa sa. Instituţiile slabe sunt cel mai bun aliat al Rusiei, deoarece fac politica moldovenească mai volatilă, alegerile mai uşor de influenţat şi calea democratică instabilă. O Moldovă slabă ar sprijini, de asemenea, obiectivele Rusiei în Ucraina şi ar putea fi folosită pentru a slăbi Ucraina.
În urma războiului pe scară largă al Rusiei în Ucraina, Moldova şi-a redus semnificativ dependenţa energetică şi economică de Rusia, în timp ce Kremlinul a ripostat folosind strategia de război hibrid pe care a dezvoltat-o de-a lungul deceniilor.
DE CE MOLDOVA ESTE DE INTERES PENTRU UE?
Pentru UE, Moldova reprezintă atât o investiţie, cât şi un test de credibilitate. Prin deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Moldova în 2024, UE a semnalat, de asemenea, că epoca zonei gri s-a încheiat. Având un partener de încredere în Moldova, reprezentat de actualul guvern, ţara este importantă şi pentru sprijinul UE acordat Ucrainei, precum şi pentru stabilitatea şi conectivitatea regională. Moldova poate deveni o poveste de succes a puterii normative şi a extinderii UE.
UE a investit masiv în Moldova. Acest lucru s-a realizat parţial prin Planul de creştere pentru Moldova, în valoare de 1,8 miliarde de euro, dar şi prin vizite la nivel înalt, inclusiv summitul Moldova-UE şi vizita liderilor Triunghiului de la Weimar (Germania, Franţa, Polonia), care au demonstrat un sprijin politic suplimentar pentru guvernul moldovean. Cu toate acestea, aderarea la UE rămâne legată de Ucraina, iar Moldova nu a deschis încă primul grup de dosare fundamentale de negociere. Această lentoare subminează credibilitatea UE pe termen lung atât în Moldova, cât şi în Ucraina.
La baza acestui fapt se află o realitate dură şi nu foarte încurajatoare. În ciuda nivelului ridicat de asistenţă, inclusiv a fondurilor băneşti, eforturile considerabile ale UE nu se pot compara cu instrumentele calculate şi distructive utilizate de regimurile autocratice, care se bazează pe manipulare şi minciuni atrăgătoare. Acest lucru îngreunează mult sarcina PAS şi a UE, arată analiza CEPA.
Cel mai bun rezultat al acestui vot „crucial” ar fi ca Moldova să respingă eforturile cinice ale Rusiei de a pune capăt procesului său de europenizare.
Obiectivul Moldovei de a adera la UE până în 2030 ar putea fi prea ambiţios, mai ales având în vedere lentoarea inerentă a proceselor blocului european, dar chiar şi la ritmul actual de avansare, Moldova poate face progrese rapide, având asigurat sprijinul politic şi financiar necesar pentru a face faţă crizelor energetice şi economice. Fără îndoială, Kremlinul va face totul pentru a opri acest proces, conchide analiza CEPA .
UŞA RUSIEI CĂTRE EUROPA
Pe de altă parte, Rusia are deja trupe staţionate în Transnistria, regiune separatistă a Moldovei, iar existenţa unei puteri favorabile Rusiei la Chişinău ar putea oferi Moscovei o altă cale de acces în Ucraina, întrucât portul său cheie, Odesa, se află la doar câteva zeci de kilometri de graniţa cu Moldova, notează The Washington Post.
În plus, prezenţa unui aliat în Moldova ar putea ajuta Moscova să-şi extindă operaţiunile de informaţii în Europa, deoarece mulţi moldoveni au cetăţenie română, ceea ce le oferă acces liber la muncă şi şedere în Uniune, observă cotidianul american.
În 2024, o majoritate foarte mică – 50,46% faţă de 49,54% – a votat în favoarea aderării la UE în cadrul unui referendum, un mandat mult mai slab decât se aştepta guvernul Sandu. Aleasă pe o platformă ferm pro-europeană şi anticorupţie, Sandu se confruntă acum cu sarcina dificilă de a apropia Moldova de Bruxelles într-un climat politic pe care ea îl descrie ca fiind saturat de dezinformare rusă.
Împinsă de războiul Rusiei în Ucraina, UE a tratat candidatura Moldovei în regim de urgenţă şi şi-a intensificat ofensiva de şarm pentru a contracara influenţa Moscovei. Rămâne însă o întrebare deschisă dacă eforturile Bruxelles-ului vor fi suficiente pentru a contracara influenţa tot mai mare a Rusiei asupra ţării.
DEZINFORMAREA, CEA MAI COMODĂ ARMĂ
Prin videoclipuri pe TikTok, cu discursuri ale opoziţiei şi predici de duminică din biserici, moldovenii sunt bombardaţi cu avertismente despre presupusele pericole ale aderării la UE, de la cele absurd de banale la cele extrem de inflamatorii.
„În ceea ce priveşte dezinformarea, activităţile s-au multiplicat de zece ori”, a declarat Watchdog, un think tank moldovean care urmăreşte campaniile electorale, comparând campania de anul acesta cu cele din ultimii doi ani.
Unii susţin că aderarea la UE ar obliga fermierii să-şi remodeleze coteţele de găini pentru a respecta standarde europene stricte. Alţii sunt mult mai apocaliptici – inclusiv un zvon fals că Sandu ar fi declarat stare de urgenţă militară şi ar fi interzis bărbaţilor cu vârste cuprinse între 25 şi 50 de ani să părăsească ţara pentru a se pregăti de război cu Rusia.
Preoţii Mitropoliei Moldovei, care este aliniată cu Patriarhia Moscovei, cea care a binecuvântat războiul Rusiei în Ucraina, sunt acuzaţi de Chişinău că folosesc amvonul pentru a răspândi un narativ conform căruia aderarea la UE va submina valorile tradiţionale ale familiei, mai ales după ce, potrivit presei locale, câteva sute de preoţi au călătorit în Rusia în „pelerinaje”.
Potrivit NewsGuard, care urmăreşte răspândirea ştirilor false online, de la anunţarea alegerilor parlamentare, în primăvară, Moldova a fost ţinta a peste 40 de narative false, multe dintre ele acuzând-o pe Sandu de corupţie şi activităţi ilegale.
O ŢARĂ SCINDATĂ
Istoria complexă a lăsat Moldova fragmentată din punct de vedere lingvistic, cultural şi politic. Acum, ea se află divizată în bastioane cu loialităţi opuse – capitala şi o mare parte din centrul Moldovei tind să voteze pro-UE, în timp ce regiunile din nord şi sud, precum Transnistria şi Găgăuzia, înclină spre Rusia.
Găgăuzia rămâne o enclavă profund pro-rusă: în referendumul pro-UE din 2024, aproape 95% dintre alegători s-au opus aderării.
În timp ce Chişinăul a trecut în mare parte la limba română – limba oficială utilizată în guvern şi instituţiile publice –, limba rusă rămâne limba dominantă în Găgăuzia, adâncind sentimentul de izolare politică şi culturală al regiunii faţă de capitală.
Relaţiile dintre capitală şi această regiune s-au înrăutăţit când autorităţile centrale au contestat alegerea guvernatoarei pro-ruse Evghenia Guţul în 2023. Guţul a fost judecată şi condamnată la şapte ani de închisoare în august anul acesta, sub acuzaţia de a fi direcţionat fonduri ruseşti nedeclarate către partidul oligarhului fugar Ilan Şor. La câteva zile după arestarea sa, ea a scris o scrisoare pasionată adresată preşedintelui american Donald Trump, aminteşte The Washington Post.
Deşi nu există informaţii despre un eventual răspuns, administraţia SUA s-a arătat interesată de astfel de cazuri în trecut. Vicepreşedintele JD Vance a criticat dur autorităţile române pentru anularea alegerilor câştigate de candidaţii pro-ruşi, după acuzaţii de amestec al Rusiei, notează cotidianul american.
FACTORUL SUA
Potrivit The Washington Post, Moldova este, de asemenea, un studiu de caz al modului în care schimbarea politicii externe a administraţiei Trump şi reducerea drastică a ajutorului extern au făcut ca ţara să fie mai vulnerabilă la campaniile de influenţă ale Kremlinului.
Plecarea USAID a avut un efect imediat asupra democraţiei incipiente a Moldovei. Canalul YouTube al jurnalistului Dumitru Garcaliuc, numit „Ţara mică”, ce produce conţinut în limba rusă pentru a ajunge la publicul care nu interacţionează cu presa de limbă română, a pierdut o mare parte din finanţare aproape peste noapte. La fel s-a întâmplat şi cu alte site-uri web de investigaţie şi grupuri pro-democraţie.
USAID a finanţat, de asemenea, multe proiecte agricole şi de infrastructură, inclusiv drumuri şi şcoli.
UE a intervenit pentru a umple golul lăsat de retragerea SUA, acordând subvenţii pentru presa din Moldova şi ajutând-o să urmărească şi să combată dezinformarea. A trimis delegaţii, inclusiv în zonele pro-ruse, pentru a contracara zvonurile că va forţa moldovenii să-şi schimbe cultura în schimbul aderării. „În prezent, implementaţi reformele foarte bine, dar dacă ritmul acesta încetineşte, va însemna şi pierderea anumitor rezultate”, a avertizat Marta Kos, comisarul UE pentru extindere, în timpul unei vizite în septembrie.
Comentează